Controversele generate de pasul făcut de Consiliul Uniunii Europene pentru aprobarea acordului comercial dintre UE și țările Mercosur evidențiază avantajele și dezavantajele pe care le poate aduce României această înțelegere pentru liber schimb. În lipsa unor studii de impact oficiale asupra efectelor pentru țară, Gândul a realizat o analiză jurnalistică pentru a identifica argumentele pro și contra acordului în privința României. Susținătorii acordului afirmă că România va putea exporta mai multe produse industriale către America de Sud și va accesa o piață compusă din 270 de milioane de consumatori. În contrapunct, se atrage atenția asupra importului de produse agricole mai ieftine, care pot afecta producția locală.
Ștefan Muscă, președintele Sindicatului Fermierilor Patrioți, susține că agricultorii din România aveau deja în vedere organizarea unor proteste împotriva Guvernului Ilie Bolojan, din cauza creșterii taxelor taxelor care afectează sever activitatea agricolă. Totodată, acordul a amplificat aceste tensiuni, iar fermierii sunt hotărâți să ia din nou inițiativa de a protesta.
Un fermier român, lider sindical, exprimă o perspectivă pesimistă, considerând că produsele din America de Sud, deși au prețuri mai mici, nu dețin o calitate superioară celei autohtone.
„Dezavantajele pentru România sunt evidente. După ce nu mai aveam cu cine să vindem, intrarea marfii din America de Sud va distruge complet piața autohtonă. Este o pierdere semnificativă pentru fermieri. Industria noastră nu mai include decât Dacia și Ford. Nu mai fabricăm utilaje agricole sau tractoare. Suntem în pragul insolvenței a peste 200.000 de ferme, iar falimentul devine inevitabil. Acest acord accelerează grav incapacitatea de supraviețuire, afectând atât fermierii mici cât și cei mijlocii.
Zootehnia riscă să intre în colaps, prețurile la carne din America de Sud fiind la jumătate față de cele din România. Costurile pentru inputuri sunt de asemenea mai mici acolo, iar culturile modificat genetic împiedică orice competitivitate autohtonă. Este posibil ca anumite activități agricole să fie închise definitiv, iar fermierii să-și piardă orice șansă de a continua activitatea.
„Se vorbește despre închiderea sectoarelor, inclusiv pentru sectorul de creștere a bovinelor pentru carne, unde prețurile ar putea scădea cu jumătate. Costurile de producție în România sunt mult mai mari, ceea ce face imposibilă menținerea competitivității. În plus, modificarea genetică a animalelor și lipsa de susținere din partea statului vor duce la dispariția acestor activități. Propunem, așadar, să ne gândim serios dacă să continuăm în acest mod, în condițiile în care autoritățile ar putea să ignore impactul devastator pentru agricultura românească și fermieri.”
Sindicalistul menționează că fermierii autohtoni sunt deja pregătiți pentru proteste din cauza poverii fiscale, care a crescut cheltuielile pentru combustibil și alte resurse.
„În contextul actual, și în afara Acordului Mercosur, agricultorii se confruntă cu o presiune fiscală foarte mare, ceea ce afectează activitatea economică. Este o formă de presiune politică profundă asupra producătorilor de alimente. Autoritățile și primarii exercită presiuni pentru ca fermierii să nu iasă în stradă, intimidându-i și amenințându-i.”
Prof. Adrian Mitroi: „Acordul Mercosur ne plasează într-o poziție dificilă”
Profesorul Adrian Mitroi, specialist în economie la Academia de Științe Economice, analizează factorii care au condus la această situație, în special impactul tarifelor impuse de SUA.
Acordul a fost în dezbatere de mai mulți ani, însă consider că această inițiativă reprezintă o reacție la tarifele dure impuse de SUA. Relația dintre UE și America de Sud, în lipsa unei legături directe, poate fi explicată ca o formă de echilibrare a acestor tarife, fiind o modalitate de contracarare a politicii tarifare americane care afectează și vecinii săi.
Președintele Trump folosește o strategie de negociere în care oferă jumătate din cerințe, chiar dacă acest lucru duce la deficit pentru statele partenere. În cazul nostru, țara noastră are un avantaj competitiv incontestabil, având produse de calitate superioară față de cele din UE. Totuși, aceste produse din America Latină, deși sunt mai ieftine, nu respectă aceleași standarde riguroase.
Europa ocupă o poziție favorabilă în acest context, în timp ce noi, cu agricultura noastră bio de calitate, suntem într-o poziție vulnerabilă, acordul Mercosur fiind unul care ne afectează negativ.
Mitroi subliniază că acest acord nu ar fi existat dacă SUA nu ar fi impus tarife restrictive vecinilor săi, precum și altor state fără legătură directă cu SUA.
„Aș fi preferat o amânare, introducerea unor criterii stricte și obligativitatea certificării că produsele respectă standardele de calitate și siguranță similare celor locale. În prezent, nu am certitudinea că aceste standarde sunt înalte. Europa nu mai produce alimente bio de calitate, iar România are un avantaj în acest sens. Aș fi preferat să evităm acordul dacă nu exista o justificare clară.”
Economistul Bogdan Glăvan: Acordul Mercosur este benefic, în combinație cu reducerea poverii fiscale
Unele voci din mediul economic afirmă contrariul. Bogdan Glăvan consideră că astfel de acorduri aduc beneficii, mai ales dacă sunt însoțite de măsuri de reducere a taxelor.
„Acordul permite cetățenilor din țările sud-americane să achiziționeze mai ieftin bunuri și servicii europene, iar europenii pot cumpăra mai ieftin produse din Brazilia și Argentina, fiind scutiți de taxele vamale excesive.”
Am analizat ce achiziționează românii din aceste țări.
Principalele importuri din Argentina sunt soia, tutun, cafea și arahide, precum și produse industriale slab prelucrate. Din Brazilia, situația este similar, cu importuri de același tip.
Ce exportăm către aceste țări? În special autovehicule și componente pentru autovehicule, dar și echipamente și produse chimice precum medicamente. Serviciile IT reprezintă, de asemenea, o componentă importantă a exporturilor.
Glăvan menționează că, pe termen mediu, acordul are o relevanță redusă, însă beneficiile generale ale reducției tarifelor sunt evidente.
„Materia primă mai ieftină pentru industria alimentară duce la produse procesate mai accesibile, cum ar fi iaurtul cu soia sau alunele la preț redus. De asemenea, reducerile de taxe fac posibilă importarea unor componente și echipamente medicale și industriale mai ieftine, ceea ce sprijină crearea de locuri de muncă și creșterea economică.”
Chiar dacă nu am relații directe cu Brazilia sau Argentina, acest acord va susține creșterea sectorului constructorilor de mașini, medicamentelor și a altor industrii, având un impact pozitiv asupra salariilor și angajărilor.
Relațiile economice dintre România și țările Mercosur, precum și cele dintre UE și Mercosur, sunt extrem de slabe. În estimările UE, liberalizarea reciprocă va impulsiona PIB-ul european cu doar 0,05%, fiind o creștere marginală, dar totuși un semnal pozitiv.
Așadar, acordul are o importanță limitată pe termen mediu, însă reprezintă o oportunitate de liberalizare și reducere a tarifelor, mai ales în contextul în care beneficiile pentru economia europeană sunt relativ mici.
Glăvan adaugă că acordul include subvenții semnificative pentru fermieri și mecanisme de salvgardare pentru situații speciale, menite să protejeze economia națională.
„Acordul prevede miliarde de euro pentru subvenții către fermieri, dar și clauze de salvgardare care permit, de exemplu, Blocarea importurilor de citrice sau zahăr dacă producția internă devine nesustenabilă. Aceste mecanisme sunt menite să păstreze stabilitatea sectorului agricol.”
De asemenea, un alt subiect de discuție este aderarea Ucrainei la UE, o chestiune despre care unii consideră că ar avea un impact mai mare și mai urgent pentru economie și agricultură decât acordul Mercosur, dar este încă în stadiu incipient și supus presiunilor de grupuri de interese.
Adrian Negrescu: Piața pentru firmele românești se extinde la peste 270 de milioane de consumatori
„Primul beneficiu pentru companiile românești este extinderea accesului pe o piață de peste 270 de milioane de consumatori. Eliminarea taxelor vamale, care în prezent ajung până la 35%, va permite creșterea semnificativă a exporturilor din România către America de Sud, estimate la peste 230 de milioane de euro”, explică economistul Adrian Negrescu.
RECOMANDARE: Importanța următorilor pași în scandalul Acordului Mercosur
Analiza scenariilor în cazul în care acordul nu va fi aprobat în procesul legislativ.
Moțiune împotriva Oanei Țoiu, în contextul acordului, și argumentele legate de impactul asupra agriculturii României și poziției autorităților.