România înregistrează peste 19.000 de cazuri noi de cancer în 2022, potrivit datelor recente, iar o treime dintre aceste cazuri ar putea fi prevenite prin măsuri de sănătate publică și intervenții individuale. În total, peste 38% din cazurile globale de cancer pot fi atribuite factorilor de risc modificabili, precum fumatul, consumul de alcool sau infecțiile, relatează analizele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Factori de risc prevenibili în cancerul global
În 2022, aproximativ 7 milioane de cazuri de cancer au fost legate de factori de risc modificabili. Dintre aceștia, fumatul este principalul, fiind asociat cu circa 15% din totalul cazurilor mondiale. Impactul este și mai semnificativ la bărbați, unde aproape 25% dintre diagnosticele oncologice sunt corelate cu consumul de tutun.
Alcoolul ocupă locul secund, fiind responsabil pentru peste 700.000 de cazuri noi de cancer anual, ceea ce reprezintă circa 3,2% din totalul de cazuri. Deși procentul în raport cu fumatul este mai mic, impactul său se manifestă în diverse tipuri de cancer, inclusiv cele digestive și hepatice.
Factori precum excesul de greutate, lipsa activității fizice, expunerea la poluare sau radiații ultraviolete contribuie semnificativ la incidența cancerului. Condițiile de muncă periculoase și accesul redus la apă potabilă sunt de asemenea riscuri asociate cancerului, în special în anumite regiuni ale lumii.
Impactul poluării și al infecțiilor asupra cazurilor de cancer
Nivelul de poluare aeriană influențează riscul de cancer pulmonar, în special în regiunile din Asia de Est, unde filtrele de aer și condițiile de mediu contribuie semnificativ la percentajul cazurilor. În Africa de Nord și Asia de Vest, impactul se resimte mai ales în rândul bărbaților.
Infecțiile contribuie la aproximativ 10% din cazurile de cancer globale. Virusul papiloma uman (HPV) este una dintre cauzele principale ale cancerului de col uterin la femei și poate fi prevenit prin vaccinare, însă gradul de acoperire rămâne scăzut în multe zone ale lumii.
Pentru cancerul gastric, factorii de risc includ fumatul, infecțiile, condițiile de trai aglomerate și lipsa de igienă. Aceștia sporesc incidența în rândul bărbaților, mai ales în contexte socio-economice defavorizate.
Prevenția și rolul intervențiilor de sănătate publică
OMS recomandă ca prevenția cancerului să fie abordată ca un efort colectiv. Politicile publice coerente, reglementări de mediu și programe de vaccinare pot reduce considerabil numărul de cazuri.
Edificațiile pentru sănătate, educația sanitară și condițiile de muncă sigure sunt elemente-cheie în această strategie. De exemplu, creșterea acoperirii vaccinale împotriva HPV și reducerea expunerii la radiații ultraviolete reprezintă măsuri concrete în prevenirea unor tipuri de cancer.
Specialiștii subliniază că prevenirea trebuie să devină prioritate în politica de sănătate, având în vedere că o parte semnificativă a morbidității globale poate fi evitată prin măsuri simple, dar eficiente.
Relevanța acestor date indică necesitatea implementării unor programe sistemice, care să includă educație pentru sănătate, reglementări stricte privind poluarea și acces universal la servicii medicale preventive.