Inițiativa are scopul de apreveni confiscarea activelor venezuele de către instanțe judiciare sau creditorii externi.
Potrivit Agenției AFP, citând Casa Albă, odată cu emiterea acestui decret, președintele SUA urmărtează săsusțină „obiectivele de politică externă ale Statelor Unite”.
Documentul prevede înființarea unui Fond deținute de statul venezuelean, însă amplasat în SUA și sub controlul administrației americane.
Acest fond va centraliza toate conturile și resursele deja existente în țară și aflate sub administrarea diferitelor entități publice venezuele și veniturile provenite din exploatarea petrolului venezuelan.
Decretul interzice oficial confiscarea fondului în cazul unor proceduri judiciare împotriva statului venezuelean sau pentru recuperarea datoriilor.
De asemenea, Departamentul Trezoreriei va trebui să atribuie acestui fond o calificare care să evidențieze faptul că are statutaritatea de proprietate suverană a guvernului venezuelean, gestionată de Statele Unite, și nu reprezintă o proprietate a Statelor Unite.
Președintele Trump a convocat vineri directorii marilor companii petroliere pentru a-istimula să participe la dezvoltarea resurselor de țiței ale Venezuelei, însă nu a obținut angajamente concrete.
„Veți beneficia de o securitate deplină pentru exploatare, a declarat Trump, fără a specifica ce formă va avea această garantare de securitate, în condițiile în care a exclus o prezență militară americană pentru protejarea activităților petroliere.
Totodată, Trump a menționat că totul se va desfășura sub egida SUA, care vor decide ce companii pot exploata resursele uriașe ale Venezuelei.
În viziunea președintelui american, Caracas nu are un cuvânt de spus în procesul decizional.
După reuniunea de vineri, secretarul american al energiei, Chris Wright, a recunoscut că relansarea producției „va necesita timp”.
Zăcămintele de petrol demonstrate ale Venezuelei sunt cele mai mari din lume, cu peste 300 de miliarde de barili, conform OPEC, fiind superioare Arabiei Saudite (267 miliarde) și Iranului.
Cu toate acestea, producția rămâne la un nivel modest, în jur de un milion de barili pe zi, din cauza insuficienței de investiții și a sancțiunilor americane.
Modernizarea infrastructurii necesită investiții de zeci de miliarde de dolari, însă incertitudinile legate de stabilitatea politică a țării complică aceste planuri.