Într-o România încă luptând cu birocrația, platforme publice dificil de utilizat și un apetit scăzut atât al cetățenilor, cât și al autorităților pentru soluții digitale, Summitul pentru Guvernanță Digitală, organizat la Palatul Cotroceni marți, 25 noiembrie, a reunit profesioniști interesați să înțeleagă motivele pentru care sistemul nu funcționează conform așteptărilor și modalitățile de îmbunătățire.
În cadrul acestei inițiative de a aborda aspectele critice, au urcat pe scenă Dragoș Stanca și Smaranda Heroiu, fondatorul Upgrade 100, respectiv directorul executiv al platformei, parte a echipei care a creat Edge Institute, organizator al evenimentului.
Stanca a deschis conferința mulțumind invitaților pentru participare și președintelui României pentru gazdă, și a direcționat discuția către problema majoră: România se află la coada Europei în domeniul digitalizării, iar și între statele europene, nivelul nu este unul avansat. Smaranda Heroiu a evidențiat chiar mai clar: digitalizarea nu înseamnă doar tehnologii, ci transparență și reguli eficiente.
Stanca a abordat direct problema lipsei de coordonare între instituții, despre servicii inexistente sau doar pe hârtie și despre necesitatea urgentă de colaborare între sectorul public, privat și societatea civilă. A subliniat că primul pas constă în acceptarea faptului că există o problemă, pentru a putea fi soluționată. După această declarație sinceră, a luat cuvântul Robert Berza, directorul executiv al Edge Institute.
Berza a declarat că digitalizarea trebuie inițiată printr-un proces de guvernanță clar și un consens național. A afirmat că România poate deveni o țară modernă și stabilă doar dacă transformarea digitală este abordată ca un proces sistemic, nu ca simple aplicații. A accentuat importanța utilizării datelor și cercetărilor riguroase despre comportamentul oamenilor, în loc de impresii.
El a reiterat că Edge Institute a realizat, de peste un an, studii care confirmă dorința românilor pentru digitalizare, considerată benefică, dar necesitando o colaborare eficientă între stat, sectorul privat și societate civilă pentru a fi realizabilă.
Nicușor Dan: digitalizarea oferă timp pentru oameni și economie, reducând corupția
De asemenea, a abordat una dintre cele mai delicate teme pentru cetățeni: corupția. Fără ton acuzator, explica, într-un mod tehnic, modul în care funcționarea deficitară a procedurilor și autonomia excesivă a funcționarilor creează vulnerabilități.
„Corupția este o preocupare majoră a cetățenilor și generează posibilitatea ca funcționarii să ia decizii discretionare. Prin digitalizare, procesul devine mai transparent și controlabil, reducând astfel riscul de corupție”, a afirmat președintele, menționând și scăderea evaziunii fiscale ca efect similar.
„Pe măsură ce viteza de adaptare crește, decalajul între țări devine mai accentuat. Lipsa digitalizării și adoptării rapide a tehnologiei conduce nu doar la pierderea competitivității, ci și la diminuarea poziției strategice a țării. În următorii ani, inteligența artificială va deveni o componentă esențială a dezvoltării”, a avertizat el.
A semnalat, totodată, că, deși România este relativ bine pregătită în domeniul securității cibernetice, rămâne vulnerabilă în fața dezinformării.
El a subliniat că ţara dispune de resurse și competenţe, însă colaborarea între instituții lipsește. Fiecare structură gestionează independent datele, fără o coordonare centralizată, ceea ce încetinește procesul de digitalizare reală. A încurajat sectorul privat să contribuie cu analize și soluții deja elaborare pentru a accelera transformarea digitală.
Nicușor Dan a solicitat realizarea periodică a unor studii sociologice, inclusiv pentru comunitățile române din diaspora, pentru a adapta serviciile digitale la nevoile cetățenilor.
Discuții cu președintele: problemele datelor contradictorii și strategia centralizată
Animată de Radu Puchiu, expert în e-Guvernare, sesiunea de întrebări a abordat aspecte concrete legate de digitalizarea României. Președintele a evidențiat necesitatea de a combate dezinformarea și de a combate diferențele de informații între instituții, propunând implementarea unor sisteme automate de detectare a campaniilor false și o coordonare mai eficientă a comunicării oficiale.
A menționat că este șocat de numărul mare de informații contradictorii provenite din diferite entități ale statului, din cauza lipsei de coordonare. În opinia sa, fiecare structură administrează datele după propriile norme, iar lipsa unui cadru unitar limitează eficiența digitalizării. Pentru comunitățile din diaspora, a propus realizarea unei hărți digitale în timp real și studii sociologice periodice pentru a înțelege mai bine nevoile acestora. „Indiferent de numărul de consulate, serviciile digitale rămân esențiale pentru accesul tuturor”, a argumentat el.
Întrebat de motivul pentru care inițiativele vin mai ales din partea președinției, și nu a guvernului, Nicușor Dan a explicat: „Executivul este ocupat cu probleme urgente, iar președinția are spațiul necesar pentru a construi o viziune pe termen lung”.
Summitul pentru Guvernanță Digitală a evidențiat că digitalizarea nu este doar o opțiune, ci o necesitate pentru competitivitatea țării. România dispune de resurse, talente și tehnologii, dar lipsa coordonării rămâne bariere majoră în dezvoltare.