Analiza sustenabilității datoriei publice este esențială în guvernanța economică europeană, conform noilor norme bugetare, potrivit unei analize MEDIAFAX realizate de prof. univ. Cristian Socol.
„În locul evaluării bazate pe deficitul bugetar structural, analiza sustenabilității datoriei a devenit criteriul principal pentru aprobarea planurilor de consolidare fiscală pe termen mediu (4-7 ani) pentru statele membre UE care au prezentat planuri naționale bugetare structurale. Această analiză, mai relevantă, mai ușor de cuantificat, monitorizat și comunicat, reprezintă un instrument mai eficient pentru evaluarea sănătății finanțelor publice decât indicatorii bazati pe deficitul bugetar structural.”
De fapt, analiza sustenabilității datoriei publice reflectă direct riscurile reale de finanțare și reacția piețelor, inclusiv pe termen mediu și lung. Această analiză este mai realistă și flexibilă, ținând cont de mai mulți factori macroeconomici specifici fiecărei țări. Spre deosebire de deficitul structural, care se bazează pe estimări volatile, analiza sustenabilității datoriei utilizează date mai clare și transparente, integrând riscurile potențiale și oferind o evaluare mai completă a finanțelor publice. Este similară cu o analiză de sănătate a unui pacient, care ia în considerare riscurile viitoare, în timp ce evaluarea bazată pe deficit structural aplică același tratament tuturor pacienților, indiferent de particularitățile lor.”
Această analiză urmărește mai multe obiective: analizarea comparativă a ponderii datoriei publice în PIB la nivelul țărilor Uniunii Europene, evaluarea indicatorilor de sustenabilitate pe termen scurt, mediu și lung conform metodologiei UE, cu aprecierea riscului, pentru statele europene și propunerea unor soluții pentru creșterea sustenabilității datoriei publice în România.
- Analiza comparativă a ponderii datoriei publice în PIB la nivelul Uniunii Europene
Cele mai recente date oficiale (aprilie 2025) evidențiază ponderi mari ale datoriei publice în PIB în 2024 pentru Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%). Ponderi mai mici se observă în Danemarca (31,1%), Luxemburg (26,3%), Bulgaria (24,1%) și Estonia (23,6%).
România prezintă o pondere a datoriei publice brute în PIB de 54,8%, fiind a 12-a cea mai mică din UE27, sub media de 81% a UE27 și respectând criteriul de convergență nominală stabilit în Tratatul de la Maastricht.
Analiza ponderii datoriei publice în PIB din 2024 față de 2019 evidențiază impactul semnificativ al pandemiei (2021 comparat cu 2019), în special în Spania, Franța, Grecia, România și Slovacia, combinat cu impactul războiului din Ucraina (2024 comparat cu 2021). Se observă o corelație între țările care au acordat stimuli economici semnificativi în timpul pandemiei și modificările ponderii datoriei în PIB; precum și între țările afectate de război și creșterea datoriilor datorită costurilor de finanțare ridicate.
Această situație este confirmată și de dinamica cheltuielilor cu dobânzile în PIB în 2024 comparativ cu 2021. Dintre primele 5 țări cu cele mai mari creșteri, patru se află în imediata vecinătate a conflictului din Ucraina.
În majoritatea țărilor UE, redresarea economică post-pandemie și inflația au contribuit la reducerea ponderii datoriei în PIB. Însă, deficitul bugetar ridicat a avut efect invers. Pe termen mediu, amplificarea impactului măsurilor protecționiste și incertitudinea globală pot reduce sustenabilitatea datoriei publice. În schimb, planurile de consolidare fiscală elaborate de țările UE trebuie să contribuie la creșterea acestei sustenabilități.
- Analiza indicatorilor de sustenabilitate a datoriei publice pe termen scurt, mediu și lung în România și țările UE27.
Comisia Europeană evaluează sustenabilitatea datoriei prin intermediul Monitorului de Sustenabilitate a Datoriei (Debt Sustainability Monitor), utilizând trei indicatori-cheie: S0 pe termen scurt, S1 pe termen mediu și S2 pe termen lung.