„Aștept un aviz rapid de la Consiliul Superior al Magistraturii, însă nu cred că va fi unul favorabil. Discuții au avut loc atât la nivel guvernamental, cât și în întâlniri directe între președintele Camerei, domnul Grindeanu, și reprezentanții magistraților. S-au purtat și discuții la nivelul Palatului Cotroceni, coordonate de domnul președinte Nicușor Dan. Problemele nu s-au clarificat în acea întâlnire. Între timp, mă aștept la un aviz negativ. Procedura continuă, iar rezultatul final rămâne incert”, a declarat Tanczos Barna despre avizul consultativ, care însă poate avea impact negativ pentru România.
Vicepremierul a precizat că nu anticipează adoptarea legii până la data de 28 noiembrie, astfel încât țara să nu piardă fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență, dar a adăugat că nu totul este pierdut.
„Pericolul nu constă în ziua de 28, ci în riscul de a pierde finanțarea. Cele 230 de milioane de euro se află în pericol. Suntem aproape de termenul limită, iar șansele ca legea să fie publicată în Monitorul Oficial până atunci sunt reduse, ceea ce va conduce la interpretări ale regulilor și sancțiuni din partea Comisiei Europene. În cazul în care constată un angajament ferm și prezența în Monitorul Oficial a unei prevederi legale, există o șansă teoretică, însă riscul real de a pierde fondurile rămâne)”, a explicat Tanczos Barna.
Este important să menționăm că varianta finală a celui de-al doilea proiect de lege pentru pensiile speciale ale magistraților a fost publicată în spațiul de dezbatere decizională pe 19 noiembrie, după ce primul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost respins de Curtea Constituțională din cauza lipsei avizului CSM.
Astfel, magistrații vor putea ieși la pensie la 65 de ani, față de 48 de ani, conform legii actuale, iar pensia va constitui maximum 70% din salariul net de ultima primire, comparativ cu 80% din salariul brut din prezent. „Valoarea pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul, formată din media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu va depăși 70% din indemnizația netă de ultimă primire”, indică proiectul al doilea. În esență, procentul a rămas același ca în primul proiect, aprobat de Guvern în Parlament și ulterior respins de CCR.
Modificările s-au aplicat doar la perioada de tranziție: perioada de adaptare până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, față de 10 ani în proiectul anterior. „Pentru a îndeplini criteriul de vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură pentru pensionare, perioada de activitate în alte domenii juridice asimilată va fi de 10 ani”, a completat Guvernul.
Deși avizul CSM are doar rol consultativ, lipsa acestuia poate aduce prejudicii României, dat fiind termenul limită pentru respectarea jaloanelor din PNRR, 28 noiembrie. Bolojan a subliniat că noul proiect este „echitabil, corect și respectuos” și a făcut un apel la bună-credință din partea CSM, solicitând emiterea rapidă a avizului pentru evitarea pierderii a 231 de milioane de euro din fondurile PNRR. În schimb, fostul consilier prezidențial Ludovic Orban a fost mai direct, propunând un sistem de calcul care să elimine pensiile speciale și să păstreze doar cele contributive, afirmând că magistrații „acționează contrar ordinii constituționale”. Aceste declarații au stat la baza revocării sale de către președintele Nicușor Dan.