„Aceste acțiuni erau programate pentru 2024. Anul 2024 a fost unul extrem de important din punct de vedere electoral, cu numeroase campanii, un grad înalt de importanță și evenimente neobișnuite, inclusiv amânări de alegeri. Credeam că am putea ajunge într-o situație financiară precară. (…) România trebuia să demonstreze că înțelege că dezechilibrul dintre venituri și cheltuieli nu mai putea continua. Și atunci, trebuia să ia măsuri pentru un stat mai eficient”, a explicat Barna.
A adăugat că „aceste măsuri pot include și reducerea sporurilor nejustificate din administrația centrală, precum și o reevaluare a modului de remunerare al profesorilor”.
„Trebuie să luăm măsurile necesare, chiar dacă sunt nepopulare sau dacă cineva susține că sunt dăunătoare pentru educație. Dar beneficiarul final trebuie să fie copilul, care trebuie să aibă acces la o educație de calitate, și cetățeanul român, care să observe că statul devine mai eficient, mai flexibil și mai orientat către nevoile cetățenilor”, a mai afirmat vicepremierul.
A subliniat că „cultura organizațională din cadrul instituțiilor statului, inclusiv poliție, educație, sănătate și administrație locală, trebuie să se modifice”.
Potrivit lui Barna, România „a evitat o situație financiară precară”. În prezent, el neagă riscul unei recesiuni.