Prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, a contestat public apartenența țării sale la NATO, cu puține zile înainte de summitul crucial al alianței, programat pentru 24 și 25 iunie la Haga. El a subliniat opoziția guvernului de la Bratislava față de orice acord ce vizează majorarea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB, o cerință susținută în special de Statele Unite.
Într-o întâlnire cu partidele politice și președintele Peter Pellegrini, Fico a criticat ascuțit Occidentul, acuzându-l de o strategie „militaristă” care avantajeză industria armamentului. Potrivit declarațiilor sale, noul obiectiv bugetar propus de NATO ar obliga Slovacia să aloce peste 7 miliarde de euro anual pentru apărare. Prim-ministrul a avertizat că această sumă reprezintă aproape o cincime din bugetul național, punând în pericol prioritățile sociale ale țării.
„În ceea ce privește deciziile de la Haga, cheltuielile viitoare pentru apărare și noul plan de investiții, acestea se vor concentra pe capabilitățile reale necesare”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, acum câteva săptămâni, oferind direcții pentru discuțiile referitoare la acest obiectiv de 5%.
Secretarul general al NATO a împărțit planul în două etape, până în 2032. Din acești 5%, 3,5% ar fi destinați cheltuielilor militare propriu-zise, iar restul de 1,5% ar fi investiți în aspecte legate de apărare, precum protecția infrastructurii și apărarea cibernetică, elemente incluse și în definiția securității formulată de guvernul spaniol, alături de alte guverne europene.
Rutte a avertizat că Rusia ar putea ataca o țară NATO în 2029, motiv pentru care este vitală asigurarea securității atât în prezent, cât și pe termen lung. El a subliniat că sprijinul pentru Ucraina nu este temporar, ci o linie politică permanentă, aducând importanța asigurării resurselor necesare pentru o pace durabilă.
De asemenea, el a evidențiat importanța identificării capabilităților critice, mai ales în regiunea Baltică. Rutte a cerut din nou aliaților să investească masiv în apărare pentru a reduce decalajul dintre nivelul actual de pregătire și cel necesar pentru viitor. El a insistat că sunt necesari pași concreți spre atingerea obiectivului de 5% din PIB pentru cheltuieli militare, esențial pentru securitatea populației.
Fico: Slovacia are două opțiuni
Fico nu a anunțat o retragere formală din NATO, însă a afirmat clar că Slovacia are două căi: „să respecte cerințele privind cheltuielile militare sau să părăsească Alianța”. El a recunoscut că nu are autoritatea de a lua o decizie unilaterală, necesită o dezbatere parlamentară sau chiar un referendum. Declarațiile sale reprezintă o schimbare semnificativă în retorica oficială a unei țări membre din 2004.
Declarațiile lui Fico au fost criticate ca fiind „irresponsabile” și „destabilizatoare” de către personalități guvernamentale și de opoziție, într-un context european tensionat, dat fiind războiul din Ucraina și presiunile Rusiei.
Poziția critică a lui Fico face parte dintr-o direcție pro-rusă a actualului guvern. De la revenirea la putere în 2023, el a blocat ajutorul militar pentru Ucraina, a criticat sancțiunile impuse Rusiei și a contestat posibilitatea aderării Ucrainei la NATO. Această poziție a generat tensiuni interne, proteste și a erodat încrederea unor parteneri europeni. Schimbarea geopolitică a Slovaciei este o sursă de îngrijorare.
În acest context, summitul NATO capătă o importanță majoră pentru viitorul țării în cadrul european. Deși o retragere din alianță pare improbabilă în scurt timp, declarațiile lui Fico reflectă o divizare tot mai mare a Occidentului față de Rusia, mai ales în perspectiva Slovaciei și Ungariei, dar și a Statelor Unite.
Declarațiile lui Fico nu doar că îngrijorează aliații, dar pot fi percepute și ca o victorie simbolică pentru Kremlin, în efortul său de slăbire a coeziunii NATO în Europa Centrală și de Est.