România înregistrează o creștere a fraudelor online, în condițiile în care platformele de mesagerie și rețelele sociale devin principalele surse de escrocherii financiare, conform unui raport publicat recent. Datele indică faptul că 20% dintre scam-urile raportate în 2025 provin de pe Facebook, iar aproape același procent, 19%, de pe Telegram, evidențiind o apropiere între cele două platforme în preferințele infractorilor. La nivel global, platforma Telegram a înregistrat o creștere a fraudelor raportate cu 233% față de 2024, devenind astfel cea mai rapidă sursă pentru înșelătorii digitale, raportul Revolut arătând că 21% dintre fraudele sesizate vin din această aplicație.
Ascensiunea Telegram în peisajul fraudelor digitale
Telegram, în mod special, se remarcă printr-o creștere rapidă înregistrată în ultimele luni. Aplicația oferă un mediu ideal pentru escroci datorită percepției de confidențialitate și criptare, ceea ce reduce suspiciunea utilizatorilor în cazul mesajelor directe sau grupurilor private.
Raportul evidențiază că 58% din fraudele legate de domeniul locurilor de muncă sunt derulate pe această platformă. Escrocheriile elaborate, în care victimele sunt atrase cu oferte de joburi false sau scheme de investiții, sunt construite cu răbdare, imitând limbajul și scenariile reale de recrutare sau de promovare a unor oportunități legitime.
Rețelele sociale tradiționale și dinamica fraudelor în România
Conform datelor pentru România, tendința de diversificare a surselor de fraudă continuă. În 2025, 20% dintre incidentele raportate au fost legate de Facebook, iar un procent similar, 19%, de Telegram. Majoritatea fraudelor, aproape 50%, sunt generate pe platformele Meta, precum Facebook și Instagram, zone utilizate frecvent de români.
Tipologia înșelătoriei preferată în România este reprezentată de scam-urile de cumpărături, care acoperă 60% din total. Victimele sunt persuade să plătească pentru produse care nu există sau care nu mai ajung la destinație, iar impulsurile pentru astfel de scheme sunt generate de oferte limitate și reduceri spectaculoase.
Fraudurile legate de locurile de muncă reprezintă 15%, iar cele pentru investiții, 7%. La nivel național, schemele de cumpărături și fraudele de tip job-sharking sunt cele mai frecvente. În total, fraudele legate de muncă și investiții adaugă 22% din total, în creștere față de anul anterior.
Sugestii pentru responsabilizarea platformelor și necesitatea colaborării
Raportul punctează faptul că băncile și instituțiile financiare nu pot combate singure această tendință. Revolut subliniază că ecosistemul digital rămâne vulnerabil dacă platformele online și aplicațiile de mesagerie nu participă activ la prevenirea și limitarea fraudelor.
Compania susține că noile reglementări antifraudă ale Uniunii Europene trebuie completate de responsabilitatea clară a platformelor care găzduiesc conținut fraudulos. În acest context, o cercetare citată în raport indică faptul că platformele de socializare ar fi generat aproximativ 4,4 miliarde de euro din reclame frauduloase adresate utilizatorilor europeni în 2025.
Pentru a contracara această situație, Revolut a implementat patru inițiative recente, între care un chatbot bazat pe inteligență artificială pentru avertismente înainte de tranzacții suspecte, un „Mod Stradă” pentru protecții suplimentare în locații nesigure, un banner pentru identificarea apelurilor frauduloase și un summit dedicat luptei împotriva criminalității financiare.
Implicațiile pentru utilizatori și industria financiară
Raportul evidențiază că fraudele online devin tot mai mobile și convingătoare, adaptate noilor obiceiuri digitale. Telegram exemplifică această mutație, dar nu este singurul canal utilizat de escroci. În România, utilizatorii sunt expuși atât la fraude tradiționale, răspândite prin postări și reclame, cât și la cele din grupurile sau canalele de pe Telegram, care sunt mai dificil de monitorizat.
Discuția despre prevenție trebuie să includă și responsabilitatea platformelor și serviciilor financiare. În lipsa unei colaborări eficiente, infractorii vor continua să își adapteze metodele și să profite de lipsa de supraveghere. Fenomenul se constituie într-o realitate concretă, iar operatorii și autoritățile trebuie să răspundă coordonat pentru reducerea impactului acestor fraude.