Soldat thailandez pregătit pentru transport la spital, fotografiat în 8 decembrie 2025. Credit: Armata Regală Thailandeză / AP / Profimedia
Forțele armate ale Regatului Thailanda au comunicat luni că au efectuat raiduri aeriene de-a lungul frontierei cu Cambodgia, în urma unor confruntări soldate cu pierderea a doi militari thailandezi și rănirea altor patru.
Guvernul cambodgian afirmă că atacurile au fost inițiate de către Thailanda și precizează că nu au fost atacuri de ripostă.
Ambele state s-au acuzat reciproc de încălcarea acordului de încetare a focului mediat de Malaezia și președintele american Donald Trump.
Reamintim că o dispută legată de granița dintre Thailanda și Cambodgia a condus în iulie la un conflict armat de cinci zile, soldat cu cel puțin 48 de decese și strămutarea a aproximativ 300.000 de persoane.
Originea conflictului
Conflictul a reprezentat o escaladare a unei dispute teritoriale vechi, având rădăcini în tratatele franco-siameze din 1904-1907, care au definit delimitarea granițelor dintre Regatul Siam (Thailanda modernă) și coloniala franceză Indochina (Cambodgia, Laos și Vietnam). Disputa se centrează în jurul regiunii din apropierea Templului Preah Vihear, datând din secolul al XI-lea. Hărțile realizate de cartografi francezi au deviat de la linia de culme a Munților Dangrek în anumite zone, în special în zona Preah Vihear, considerat pe hărți ca situat în Cambodgia. Thailanda susține că această delimitare s-a făcut din greșeală și că textul tratatului indica faptul că templul era pe teritoriul său.
După ce Cambodgia și-a câștigat independența în 1953, forțele thailandeze au ocupat templul, iar cazul a fost dus la Curtea Internațională de Justiție (CIJ). În 1962, CIJ a hotărât că Preah Vihear se află pe teritoriul cambodgian, argumentând că Thailanda a acceptat harta și nu a formulat obiecții oficiale timp de decenii.
Totuși, terenul în vecinătate a rămas contestat, întrucât hotărârea CIJ nu a definit explicit granița. Disputa a reinflamat în 2008, când Cambodgia a adăugat cu succes Preah Vihear în lista Patrimoniului mondial UNESCO. La început, guvernul Thailandei a susținut candidatura, însă criticii naționaliști au acuzat guvernul că a cedat teritoriu thailandez.
Ulterior, țara a contestat includerea în lista monumentelor, invocând faptul că această decizie implică suveranitatea cambodgiană asupra terenului înconjurător, revendicat și de Thailanda. Acest lucru a generat o serie de conflicte frontaliere din 2008 până în 2011, în principal în jurul templului Preah Vihear. În 2011, s-a produs un nou conflict în jurul a încă două temple antice, revendicate de ambele țări. Luptele din 2011 au fost soluționate prin mediere internațională, încheindu-se cu un armistițiu în mai 2011, iar în decembrie aceeași an, ambele națiuni și-au retras trupele din zonele dispute din jurul Preah Vihear.
La data de 24 iulie 2025, conflictul de la frontieră dintre Thailanda și Cambodgia a escaladat, devenind cea mai gravă confrontare dintre cele două țări din ultimul deceniu. După o perioadă relativ calmă, tensiunile au crescut în mai 2025 și s-au intensificat în iulie, ca urmare a mai multor incidente. După cinci zile de confruntări, părțile au convenit asupra unui armistițiu, fiecare acuzând cealaltă de încălcarea acordului.
Acordul de încetare a focului a fost facilitat de către premierul malaezian Anwar Ibrahim, în calitate de președinte al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), alături de reprezentanți ai Statelor Unite și Chinei. Intervenția președintelui american Donald Trump a determinat guvernul thailandez, inițial reticenț la mediere, să accepte discuțiile, el avertizând că va suspenda relațiile comerciale dacă luptele nu încetează, precum și impunând amenințări tarifare de 36% pentru exporturi.
Reacțiile rapide la conflict au venit din partea ASEAN, principalul susținător al Cambodgiei, precum și din partea Chinei și Statelor Unite, aliat al Thailandei prin tratate de securitate. Diplomații americani și chinezi au colaborat cu organizația regională pentru a condamna continuarea confruntărilor și a sprijini eforturile de dezescaladare. Liderii Cambodgiei și Thailandei au exprimat recunoștință față de sprijinul internațional și au mulțumit pentru eforturile de mediere.
În același timp, Cambodgia a solicitat o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate al ONU. În cadrul acestei sesiuni închisă, toate cele 15 state membre au îndemnat părțile să reducă tensiunile, să exercite reținere și să soluționeze dispute în mod pașnic. Consiliul a susținut, de asemenea, rolul ASEAN în facilitarea unui acord și a sprijinit eforturile de mediere ale Malaeziei.