Un studiu recent al Centrului de Dezvoltare Profesională APSAP evidențiază o disparitate crescândă între utilizarea digitală a „Generației Z” și realitatea profesională. În rândul tinerilor români cu vârste între 18 și 25 de ani:
- 70% utilizează zilnic aplicația TikTok;
- 37% sunt prezenți pe LinkedIn, platforma standard pentru construirea unui profil profesional;
- la segmentul 26 – 40 de ani, prezența pe LinkedIn crește la 72%, demonstrând o reducere a decalajului odată cu integrarea pe piața muncii.
Diferențele devin și mai evidente dacă ne uităm la nivelul de educație: aproape 60% dintre absolvenții de liceu sunt activi pe TikTok, însă doar 22% au cont pe o platformă profesională. În schimb, 4 din 10 tineri cu studii postuniversitare utilizează LinkedIn în mod curent.
Cum afectează utilizarea constantă a rețelelor sociale motivația pentru muncă
Corina Petcu, director HR la Wingsrom FQP, explică: „Obiceiurile digitale modelează atitudinea față de carieră. Timpul pierdut prin consumul pasiv de conținut reduce capacitatea de concentrare și întârzie integrarea pe piața forței de muncă. Într-o economie bazată pe contribuții continue, absența unei generații active pe piața muncii înseamnă o sarcină suplimentară pentru sistemul public de pensii.”
Expertul identifică două riscuri majore:
- Productivitate sub-optimală – tinerii care amână debutul profesional se orientează tot mai frecvent către economia informală (creatori de conținut, gig economy), unde veniturile sunt neregulate și dificil de fiscalizat.
- Evitarea efortului susținut – algoritmul TikTok recompensează reacțiile rapide și validarea instantanee, stimulând satisfacțiile pe termen scurt și descurajând investițiile în competențe pe termen lung.
În loc de a condamna, platformele pot fi utilizate pentru învățare
Trainerul și consultantul în legislația muncii Laura Vasilescu (Azami Training) subliniază că condamnarea excesivă a TikTok-ului este contraproductivă. „Fiecare feed conține conținut referitor la educație financiară, mentorat și antreprenoriat. Este crucial să se filtreze conținutul, ghidându-i pe tineri către resurse adecvate.”
Ea propune trei direcții concrete de acțiune:
- Educație digitală în școli – elevii să învețe cum să recunoască sursele sigure de informație și să evite consumul pasiv de divertisment.
- Campanii de imagine de marcă angajator (employer branding) pe platformele preferate de tineri – companiile să prezinte programele de practică, carieră și mentorat prin materiale scurte adaptate formatului vertical.
- Politici fiscale și de piață a muncii mai flexibile – statul să faciliteze trecerea creatorilor de conținut sau lucrătorilor din gig economy către forme de muncă declarate, cu contribuții clare la buget.
TikTok – ecranul generației Z
Antreprenorul IT Oliviu Matei (Holisun) consideră fenomenul firesc și ciclic: „TikTok nu este decât un mediu de divertisment pentru generația Z. De-a lungul timpului au existat diverse platforme care au captat atenția. Doar că în ziua de astăzi totul se întâmplă mai rapid, iar riscurile sunt mai evidente.”
„Adultul emergent” și decalajul de angajare
Psihologul clinician dr. Cristina Elena Petre plasează problema într-un context evolutiv: „În intervalul 18-25 de ani, vorbim despre așa-numitul adult emergent. Mulți finalizează studiile abia după 24-25 de ani și nu pot ocupa un loc de muncă în domeniul lor fără diplomă. Dacă, în paralel, consumă conținut superficial, trecerea spre un loc de muncă stabil devine și mai dificilă.”
Concluzie
Viitorul profesional al unei generații nu este construit doar din aprecieri și vizualizări. De la specialiști în resurse umane la psihologi și antreprenori, mesajul este clar: platformele sociale trebuie integrate într-un sistem de educație și orientare profesională. În caz contrar, riscăm ca dependența de conținutul pasiv să afecteze productivitatea și sustenabilitatea economică a României în deceniile următoare.