
Eugen Șerbănescu, fostul director al Centrului Național al Cinematografiei (CNC), a fost achitat în primă instanță – alături de subordonații săi, directoarea Carmen Stejeroiu și angajata Gabriela Dincă – pentru toate acuzațiile de abuz în serviciu, prin care s-ar fi produs o pagubă de peste 46 de milioane de lei.
84 de producții cinematografice realizate fără respectarea contractului
În principal, Direcția Națională Anticorupție (DNA) îl acuza pe grupul de trei persoane că nu ar fi luat măsuri pentru recuperarea finanțărilor acordate pentru 9 producători, care au realizat 84 de filme fără a onora condițiile contractuale cu CNC.
Însă, Tribunalul București a pronunțat hotărârea de achitare, motivând că „fapta nu există”.
Acuzațiile aduse de procurorii anticorupție lui Eugen Șerbănescu, Carmen Stejeroiu și Gabriela Dincă face referire la Ordonanța 39/2005, care reglementează modalitatea de obținere și retragere a sprijinului financiar de la stat pentru proiecte cinematografice.
Este vorba despre 84 de contracte încheiate între 2006 și 2016, în baza cărora CNC a plătit peste 51 de milioane de lei, prejudiciul fiind estimat de anchetatori la aproape 47 de milioane de lei.
Procurorii afirmă că, în fiecare dintre aceste cazuri, inculpații trebuiau să blocheze accesul producătorilor la fonduri sau să rezilieze contractele și să recupereze fondurile din exploatarea filmelor de către CNC.
Recomandări
De la atracții inspaimântătoare la zone tematice înfricoșătoare. Care sunt cele mai înfiorătoare experiențe din festivalul West Side Hallo Fest
Top 10 filme de milioane de lei fără raportări din încasări
Potrivit informațiilor din rechizitoriul anchetei, printre cele mai costisitoare filme realizate cu nerespectarea legii și în paguba CNC, din cauza celor trei inculpați, se numără:
- „Caravana cinematografică” – producătorii nu au predat copia standard în termen, după ce au primit finanțare de 1.717.000 de lei.
- „Loverboy” – beneficiarul nu a raportat veniturile din exploatare după ce a primit grant de 1.700.000 de lei.
- „Despre oameni și melci” – producătorii nu au mai raportat veniturile obținute, după ce au primit un credit de 1.635.000 de lei.
- „Principii de viață” – producătorii nu au raportat veniturile din exploatare, deși au primit o finanțare de 1.422.000 de lei.
- „Nașa” – copierea standard nu a fost depusă la termen, după o finanțare de 1.165.000 de lei.
- „Caii înaripați” – beneficiarul nu a început exploatarea în șase luni de la predarea copiei, deși CNC a plătit 1.103.395 de lei.
- „Se caută o mamă” – producătorii nu au raportat veniturile din exploatare după ce au primit un credit de 1.027.393 de lei.
- „Toată lumea din familia noastră” – beneficiarul creditului de 1.006.982 de lei nu a raportat veniturile din exploatare.
- „Eu când vreau să fluier, fluier” – producătorii nu au raportat veniturile din exploatare după primirea unui credit de 1.000.000 de lei.
- „Cernozaurii” – copia standard nu a fost predată în termen, după o finanțare de 620.000 de lei.
Statul acoperă până la 80% din costurile de producție cinematografică
Conform Ordonanței 39/2005, producătorii pot obține finanțări de la stat (prin CNC) ce acoperă între 50% și 80% din cheltuielile de realizare a filmelor.
Proiectul trebuie să urmeze pași specificați de judecător în motivarea hotărârii de achitare:
- „Consiliul de administrație al CNC evaluează dosarele proiectelor în ordinea descrescătoare a punctajelor finale stabilite de comisiile de selecție (…)
- Producătorul câștigător semnează un contract de creditare cu CNC, ce permite accesul la finanțare.
- Perioada de rambursare a creditului este de 10 ani, iar singura sursă de recuperare este reprezentată de veniturile generate de proiect.
- În caz de neplată, CNC preia dreptul de valorificare a filmului, până la recuperarea sumei nerambursate printr-un protocol și o scrisoare de acces pentru realizarea de noi copii.
- Predarea copiei standard se poate prelungi o singură dată cu maximum șase luni, doar în condiții temeinice și la decizia directorului CNC.
- Prelungirea se face prin rezoluție sau prin aprobare de către funcționarii CNC, în baza cererii și a unui referat.
- Contractul de credit menționează explicit obligația de a depune copia standard și de a realiza recepția la sediul CNC, conform procesului-verbal.
- Potrivit anchetei, faptele inculpaților constau în neîndeplinirea acestor obligații, inclusiv nerespectarea termenelor de predare, exploatare și raportare a veniturilor, precum și neachitarea creditului în perioada stabilită.
Motivarea achitării: „Au îndeplinit cu bună-credință atribuțiile”
Tribunalul București, în Hotărârea nr. 1050/2025, menționează că:
- „Tribunalul apreciază că toate filmele s-au realizat și sunt exploatate, iar CNC și-a îndeplinit misiunea fundamentală, iar activitatea celor trei inculpați a fost de o importanță deosebită pentru cinematografia românească.”
- „Nu se poate constata, pe baza probelor, că modul în care aceștia și-ar fi îndeplinit atribuțiile a fost penal sau contrar legii.”
- „Imaginea generală este aceea a unor persoane care și-au exercitat atribuțiile de serviciu cu bună-credință, chiar și în condițiile unui volum mare de muncă și a lipsei resurselor suficiente în fondul cinematografic.”
- „În ceea ce privește prevederile legale, aceștia au respectat limitele atribuite și nu s-au constat încălcări ale obligațiilor legale sau acte de serviciu defectuoase.”
- „În baza acestor aspecte, soluția este achitarea inculpaților pentru acuzațiile formulate, în conformitate cu art. 16 alin. 1 lit. a C.p.p., fapta neexistând.”














