Digitalizarea a dus la dispariția unor ocupații și a ridicat semne de întrebare asupra utilității unor specializări universitare. Din 2023, inteligența artificială generativă, precum ChatGPT, a devenit tot mai prezentă în viața cotidiană, educație și muncă, automatizând diverse sarcini. Cu toate acestea, această evoluție tehnologică ar putea amplifica problemele de șomaj.
Absolvenții cu specializări puțin solicitate pe piața muncii din viitorul apropiat ar putea întâmpina dificultăți în găsirea unui loc de muncă. Un experiment efectuat cu un chatbot AI, GROK, dezvoltat de xAI, dezvăluie perspectivele asupra unor domenii universitare.
1. Filologie (limbi rare sau puțin solicitate)
„Studierea limbilor străine este o activitate utilă, însă specializarile în limbi mai puțin utilizate (limbi slave necunoscute sau limbi asiatice fără o cerere economică semnificativă în România) nu sunt prea căutate. Excepție fac limbile precum chineza sau araba, dar și acolo e nevoie de conexiuni și o nișă bine definită”.
2. Sociologie
„Studierea societății este un domeniu captivant, însă în practica românească, sociologii au adesea locuri de muncă nelegate direct de specializare, precum call center, resurse umane fără specializare sau chiar joburi necalificate. Piaţa solicită puţine talente pur sociologice”.
3. Științe politice
„Fără relații în politică sau ONG-uri, diploma de științe politice poate rămâne doar un titlu. Mulți absolvenți ajung în roluri administrative sau total deconectate de studii teoretice, lipsindu-le aplicabilitate fără o rețea solidă de contacte”.
4. Istorie
„În ciuda valorii studiului istoriei, în afară de domeniile didacticii sau cercetării istoriei (cu resurse financiare limitate), în România se oferă puține oportunități în acest domeniu”.
5. Filosofie
„Un domeniu dintre cele mai abstracte. Deși cultivă gândirea critică, piața muncii din România nu are prea multe oportunități pentru filozofi. Fără o carieră academică sau o recalificare rapidă, este dificil să găsești un rol profesional direct legat de domeniu. Aceasta nu înseamnă că aceste domenii sunt inutile în sine, ci doar că pe piața românească sunt mai puțin profitabile din punct de vedere practic. Dacă se manifestă o pasiune autentică și un plan clar, se poate găsi o cale de a-și valorifica în mod pragmatic studiile, dar piața locurilor de muncă este un factor determinant”.