Capitala României, o zonă dens populată în Europa. Bucureşti se situează printre marile centre urbane europene, după densitatea locuitorilor, indiferent de metoda de calcul utilizată de Eurostat. Această concentrație mare de populație afectează considerabil mobilitatea în oraș.
Un potențial candidat pentru Primăria Capitalei a subliniat necesitatea unui trafic organizat. A evidențiat blocajele din capitală, anticipând agravarea problemei cu revenirea studenților, subliniind necesitatea unui plan care să reducă timpul de deplasare.
Asemenea altor candidați politici din trecut, a menționat diversificarea transportului, fără o analiză completă a problemei.
Bucureşti, pe locul doi la densitatea populaţiei metropolitane
Bucureştiul ocupă locul al doilea la densitatea populației în regiunile metropolitane, după Oslo. O regiune metropolitană cuprinde zonele învecinate care au legături strânse cu oraşul, de exemplu, comunele limitrofe care au legături funcţionale cu capitala.
Densitatea într-o arie metropolitană este mult mai redusă decât cea calculată pentru municipiul propriu-zis, unde se regăsesc cartiere cu blocuri înalte, pe suprafețe mici, precum Colentina sau Berceni.
În regiunea metropolitană București, cifrele Eurostat indică o densitate de aproximativ 1.300 de locuitori/km², imediat după Oslo, cu circa 1.700 de locuitori/km². Zona capitalei Vilnius se remarcă prin cea mai redusă densitate, cu aproximativ 90 de locuitori/km². Regiunea Vienei se situează undeva la mijlocul clasamentului, cu 349 de locuitori/km².
Conform unei alte metodologii (NUTS 3), Bucureștiul se situează pe locul trei sau patru (variază anual) după Paris, Atena şi la egalitate cu Regiunea Capitalei Bruxelles, fiind calculată densitatea strict în interiorul unității administrative.
În acest clasament, Parisul ocupă primul loc, cu aproape 20.000 de locuitori/km², urmat de Atena (aproximativ 11.000 locuitori/km²), Regiunea Capitalei Bruxelles (aproximativ 7.700 locuitori/km²) și Bucureşti (circa 7.400 locuitori/km²).
Aceste date au fost actualizate de Eurostat în 2024.
În cazul Bucureștiului, ambele aspecte sunt relevante: densitatea populației din zonele apropiate afectează orașul deja foarte aglomerat.
Infrastructura inadecvată, o vulnerabilitate majoră
Ce diferențiază Bucureștiul de alte capitale aglomerate? Infrastructura. Spre deosebire de București, Regiunea Bruxelles este înconjurată de autostrăzi, cu acces rapid spre acestea, printr-o rețea extinsă de tuneluri. Unul dintre ele, tunelul Annie Cordy, are 2,5 km.
În Bucureşti, realizarea pasajului Doamna Ghica, de 216 metri, a durat patru ani, iar eforturile Primăriei Capitalei s-au intersectat cu cele ale Primariei Sectorului 2.
Pe această infrastructură insuficient dezvoltată, circulă locuitorii din București și din zonele adiacente.
În Bucureşti, pierderile de timp cauzate de trafic depăşesc 12 zile lucrătoare pe an, conform Indexului de Trafic 2025, menționat de Ziarul Financiar.
Bucureștiul este pe locul 8 la nivel global și pe locul 4 în Europa în ceea ce privește aglomerația traficului autoturismelor, conform clasamentului TomTom.
Construcții cu mii de apartamente în zone deja congestionate
În ciuda congestionării, continuă construcția de noi ansambluri rezidențiale.
În ultimii cinci ani, aproximativ 63.000 de locuințe au fost construite în București, reprezentând 20% din totalul național, arată o analiză imobiliară. Asta înseamnă că una din cinci noi locuințe din România se găsește la București.
Aceste noi construcții apar adesea în zone deja congestionate. Ca exemplu, în zona Obor se construiește un complex rezidențial cu peste 2.000 de apartamente. Zona deja aglomerată, cu stația de metrou Obor aglomerată la orele de vârf și tramvaiele suprasolicitate se confruntă cu dificultăți de gestionare a traficului.
Nu departe se mai construiește un alt ansamblu rezidențial cu 2.000 de apartamente, cu o ieșire pe o stradă îngustă, deja congestionată zilnic.
Lipsa de noi școli agravează situația
Lipsa școlilor publice amplifică problemele. Noul dezvoltări imobiliare nu sunt însoțite de noi școli. De multe ori, ele apar în zone îndepărtate de capitală, cu acces problematic la școli.
Respectiv, părinții locuitorilor din zonele limitrofe transportă copiii la școlile bucureștene, ceea ce agravează situația de deja tensionată a traficului din capitală.
Acest haos urbanistic va persista fără o colaborare mai eficientă între autoritățile din București și zonele limitrofe, fără condiționarea construcțiilor de noi unități de învățământ.