Fostul președinte Traian Băsescu a criticat, la un post de știri, răspunsul autorităților la apariția unei drone rusești în spațiul aerian național. El consideră că reacția demonstrează o lipsă de eficiență atât față de aliați, cât și față de Rusia. Băsescu a mai susținut că armata română dispune de opțiuni mai accesibile pentru a neutraliza astfel de aparate decât utilizarea unor aeronave de luptă scumpe.
„Reacția a demonstrat o lipsă de forță. Putin ne-a trimis o dronă care a zburat 49 de minute, iar noi am decolat avioane F-16. S-au implicat și avioane Eurofighter, pentru o dronă care putea fi neutralizată imediat ce a intrat în spațiul nostru aerian. Justificarea prin riscuri potențiale este ineficientă. Cel mai mare pericol este pierderea credibilității apării naționale. Incapacitatea de a doborî aceasta dronă trimisă ca probă pune sub semnul întrebării capacitatea armatei noastre de a răspunde unor astfel de amenințări, atât pentru aliați, cât și pentru ruși, dar mai ales pentru populația României”, a comentat Traian Băsescu incidentul din weekend, când o dronă rusească a intrat în spațiul aerian românesc, în județul Tulcea.
Alternative la folosirea avioanelor de vânătoare
Fostul șef al statului a afirmat că România dispune de alternative mai puțin costisitoare pentru a se apăra de amenințările prezentate de dronele rusești, în afara utilizării aeronavelor grele F-16. Ca soluții alternative, Băsescu a menționat tunurile antiaeriene autopropulsate Gepard, de producție germană. Fiecare unitate este amplasată pe un șasiu de tanc Leopard și are un radar integrat, alături de două tunuri antiaeriene cu o rată mare de tragere.
„Nu susțin că avem un număr mare de Gepard-uri, dar avem un divizion de astfel de vehicule de luptă. Câteva unități ar fi putut fi plasate în zona nordică a județului Tulcea, unde au apărut anterior drone rusești. Aceste vehicule dispun de o rată de foc de 500 de proiectile pe minut, fiind concepute pentru a doborî ținte aeriene. Au o rază de detectare de 15 km și pot distruge țintele de la 5,5 km distanță. O dronă este ușor de împușcat cu o astfel de unitate. Le-am văzut la poligonul de la Cincu, și sunt extraordinare”, a declarat fostul președinte.
„Alergând după drone”
Băsescu a criticat și modul în care a fost gestionată situația, adăugând că piloții ar fi trebuit să primească ordine clare pentru doborârea dronei, fără nicio ezitare, fără discuții interne.
„Îmi pun întrebări dacă armata a efectuat o specie de consultări și a ajuns la concluzia că ar fi bine să doboare drona, dar… Dacă piloții ar opta pentru altfel de acțiuni? O dobori și problema se rezolvă!”, a afirmat Traian Băsescu.
El a susținut că un ordin clar în asemenea situații le-ar fi oferit militarilor o direcție precisă de acțiune, evitând nevoia de a decola avioane F-16, impunând și implicarea altor forțe, și de a alerga după drone.
Băsescu consideră că incidentul este un indiciu că România nu este capabilă să doboare cu eficienta necesară dronele, o concluzie observată de aliați și de Rusia.
„În Polonia, din 19 drone doborâte, doar vreo patru au fost neutralizate de naționali, iar pe celelalte le-au doborât olandezii, nu polonezii, dar e prea mult. Avem artilerie antiaeriană. Avem arme mai adecvate, decât avioanele F-16, pentru a distruge dronele, și anume unitățile de luptă Gepard…Putin nu mi-a spus dacă a constatat incapacitatea de a acționa, dar va ști că vor fi necesare investiții pentru a ne putea apăra în situații similare, atât noi cât și polonezii.”, a opinat Traian Băsescu.
Explicațiile ministrului Apărării
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a precizat că decizia de a nu doborî drona a fost luată de piloți, după evaluarea riscurilor potențiale. Aceștia aveau permisiunea de a doborî drona, dar, având în vedere zborul la altitudine scăzută, a existat un risc sporit de impact cu zone populate.
„Am discutat cu toți cei implicați, inclusiv cu unul dintre piloți. Piloții aveau aprobarea pentru a doborî ținta. Există o legislație pentru doborârea dronelor. La o lună de la numirea mea, am emis un ordin care stipula că comanda de doborâre revinea comandantului operațiunii”, a declarat Ionuț Moșteanu.
Piloții aveau permisiunea de a doborî drona, dar au ales să nu o facă, după ce au evaluat riscurile potențiale.
„Piloții au avut observații intermitente, au identificat drona, dar când au avut contact direct, au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu o doboare. Am încredere în discernământul lor”, a declarat ministrul Apărării. Acesta a explicat că un glonte de un calibru de 20 mm, tras de un astfel de avion, are un interval de efectiv de până la 5 km, iar drona zbura la o altitudine scăzută.