Președintele american Donald Trump a anunțat luni că ofensivele asupra Iranului continuă în ultimele zile, afirmând că au fost distruse peste 7.000 de ținte și că forțele militare iraniene au suferit pierderi semnificative, printre care nave, sisteme radar și lideri. El a susținut că 30 de nave de amplasare a minelor din Strâmtoarea Ormuz au fost distruse.
Detalii despre campania militară americană
Donald Trump a declarat că SUA au lovit peste 7.000 de ținte pe teritoriul Iranului și au reușit o reducere de 90% a lansărilor de rachete balistice și de 95% a atacurilor cu drone ale Iranului. Liderul a precizat că, în ultimele 10-11 zile, peste 100 de nave iraniene au fost scufundate sau distruse.
Distrugerea navelor de amplasare a minelor și atacurile asupra insulei Kharg
Trump a afirmat că peste 30 de nave iraniene de amplasare a minelor au fost distruse în strâmtoarea Ormuz. El a menționat că nu poate confirma dacă minele au fost deja plasate în apă, dar susține că toate navele de minare iraniene au fost atacate.
De asemenea, președintele SUA a spus că Insula Kharg a fost „literalmente distrusă”, cu excepția facilităților petroliere. El a adăugat că au fost lovite depozite de mine navale, buncăre de rachete și infrastructuri militare, dar a lăsat deschisă posibilitatea unor viitoare atacuri asupra infrastructurii petroliere.
Reacții și critică la adresa aliaților
Trump și-a exprimat nemulțumirea față de țările care au refuzat să trimită nave pentru escortarea petrolierelor în Strâmtoarea Ormuz. El a afirmat că, deși unele țări au promis sprijin, majoritatea nu s-au angajat efectiv.
Liderul american a criticat nivelul de implicare al aliaților, susținând că și-au folosit armata pentru a-i proteja, dar nu sunt dispuși să participe la misiuni de escortare a navelor. El a menționat că știa dinainte că acestea nu vor răspunde solicitărilor.
Reacția Iranului și poziția de război
Iranul a declarat că forțele sale armate sunt hotărâte să se apere „ atât timp cât va fi necesar”. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a spus că Iranul nu va tolera ca „două regimuri malefice” – SUA și Israel – să-i impună război și să reia conflicte oricând vor considera de cuviință.
El a adăugat că Iranul intenționează să se apere până când inamicul înțelege că nu poate începe război oricând dorește, atrăgând atenția asupra riscului ca atacurile să fie desfășurate sub steag fals.
Conflictele și acțiunile militare recente
Baza războiului, lansat pe 28 februarie de SUA și Israel, a ajuns în a treia săptămână. În primele două săptămâni, Pentagonul a precizat că peste 15.000 de ținte au fost vizate, inclusiv instalații nucleare, depozite de muniții și baze militare.
Iranul ripostează cu drone și rachete asupra Israelului și a intereselor americane din Golf. Forțele iraniene extind conflictul pentru a lovi puncte slabe, precum radarele de alertă timpurie, și concentrează atacurile asupra Strâmtoarei Ormuz.
Reacția internațională și situația drepturilor omului
Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a organizat luni o dezbatere privind situația drepturilor omului în Iran, în contextul conflictului. Iranul a afirmat că nu va ceda „în fața agresiunii ilegale” și a avertizat asupra pericolului pentru circa 90 de milioane de cetățeni, expuși amenințării directe.
A fost semnalată o creștere a riscurilor pentru populație, în condițiile în care atacurile au vizat infrastructură, inclusiv școli, unde s-au înregistrat victime. În orașul Minab, cel puțin 165 de fete au murit după ce școala lor a fost lovită, criticile oficialilor iranieni fiind vizate de anchete militare și internaționale.
Implicațiile pentru transportul maritim și exporturile de petrol
Urmărirea controlului Strâmtorii Ormuz rămâne prioritară pentru Iran, dar SUA ezită să recurgă la escortarea militară a navelor. Potrivit oficialilor, peste 20% din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale traversează această cale navigabilă, cu riscul de escaladare.
După stadiul actual, cifrele indică un conflict în plină desfășurare și tensiuni accentuate între cele două părți, cu impact asupra securității regionale și globale.