Președintele american Donald Trump a declarat vineri că nu este mulțumit de progresul negocierilor cu Iranul referitoare la programul său nuclear, exprimând intenția de a ajunge la un pact substanțial și avertizând în același timp că utilizarea forței militare poate fi necesară. În context, Washingtonul a mobilizat o forță aeriană masivă în regiune, semnalând un potențial atac asupra Iranului, iar situația rămâne tensionată după încheierea fără rezultat a ultimei runde de negocieri de la Geneva.
Declarații despre negocieri și decizia finală
Trump și-a exprimat nemulțumirea față de faptul că Iranul nu a acceptat condițiile pe care le consideră minimale, precum renunțarea totală la dezvoltarea armelor nucleare. El a spus că nu a luat încă o decizie definitivă privind utilizarea forței militare, dar a subliniat că, dacă va fi cazul, Statele Unite sunt pregătite să acționeze, deși preferă soluțiile pașnice.
Într-o conferință de la mitingul din Corpus Christi, Texas, liderul de la Casa Albă a menționat că este o decizie dificilă, dar afirmă că s-a consultat cu senatorii republicani Ted Cruz și John Cornyn. Trump a spus că trebuie încheiat un acord cu Iranul care să fie de substanță și a reiterat poziția de a nega orice posibilă îmbogățire a uraniului de către Teheran.
Progres în negocieri și poziția Iranului
Ministrul de externe al Omanului a declarat pentru CBS că Iranul a acceptat să nu mai stocheze uraniu îmbogățit, o evoluție considerată majoră în cursul negocierilor. Acest pas face argumentul privind uraniul îmbogățit mai puțin relevant, deoarece nu mai există stocuri suficiente pentru fabrica unei bombe.
Iranul afirmă că programul său nuclear are scop civil și solicită ridicarea sancțiunilor impuse de Statele Unite. Liderii iranieni neagă intenția de a dezvolta arme nucleare.
Reiterarea cererii de zero îmbogățire a uraniului
La sosirea în Texas, Trump a declarat din nou că nu dorește nicio îmbogățire a uraniului în Iran. El a subliniat că nu consideră acceptabilă chiar și o creștere de 20% sau 30%, pe motiv că acele cote sunt în mod clar destinate scopurilor militare. În acest sens, Trump a spus că „spun că e pentru uz civil, pentru scopuri civile”, dar el crede că nu e deloc civil.
El a adăugat că nu vrea să ofere detalii despre o eventuală decizie privind intervenția militară, dar a afirmat clar că Statele Unite dețin cea mai puternică armată din lume.
Posibilitatea intervenției militare și situația tensionată din regiune
La Casa Albă, Trump a fost întrebat despre utilizarea forței împotriva Iranului și a răspuns că „uneori trebuie”, subliniind că Statele Unite nu doresc conflict, dar se simt pregătite pentru orice scenariu. În cadrul comunicării, liderul american a menționat că și-a exprimat preferința pentru soluții pașnice, însă situația din teren impune o pregătire militară avansată.
În ultimele zile, au avut loc discuții cu oficiali ai Departamentului de Apărare, iar generale din comandamentele militare au prezentat opțiuni de acțiune, inclusiv pentru o intervenție rapidă. Potrivit unor surse, această ultimă rundă de consultări a fost făcută în momentul în care negocierile de la Geneva s-au încheiat fără rezultate tangibile.
Mobilizarea militară și riscurile regionale
O flotă de forțe militare americane se află în regiune, inclusiv cel mai mare portavion din lume, USS Gerald Ford, care ar urma să ajungă în Israel, în timp ce Wall Street Journal scrie despre mobilizarea celei mai mari forțe aeriene din Orientul Mijlociu de la invazia Irakului din 2003. Aceasta indică pregătiri pentru un eventual atac asupra Iranului.
De asemenea, ambasadele Statelor Unite în Israel și Iran au emis avertismente pentru cetățeni, recomandând cetățenilor să părăsească teritoriul Israelului și să se refugieze din regiune, invocând riscuri de securitate și riscuri regionale. Muncitori și personal diplomatic din alte țări, precum Marea Britanie, Franța, Germania și Italia, au fost, de asemenea, evacuați sau atenționați cu privire la posibile evenimente critice.
Dincolo de declarații și pregătiri militare, oriunde s-ar afla decizia finală, tensiunile din regiune rămân la cote înalte, iar comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluțiile.