Șeful de la Kremlin este un maestru al manipulării și, până când nu va fi nevoit să accepte realitatea, nu există nicio speranță de a opri vărsarea de sânge, afirmă profesorul Olga Chyzh, specialistă în violență politică și regimuri represive, într-un articol publicat de The Guardian.
Discuțiile de pace între Rusia și Ucraina, mai intense decât în ultimii trei ani, nu au adus progrese semnificative. Convorbirea telefonică de două ore dintre Donald Trump și Vladimir Putin, de luni, s-a încheiat cu aparenta renunțare a lui Trump la mediere, liderul rus realizând din nou ceea ce își dorea, afirmă profesorul Olga Chyzh, de la Departamentul de Științe Politice al Universității din Toronto, în articolul publicat marți de publicația britanică.
Potrivit profesorului Chyzh, declarația lui Trump că „condițiile de pace se vor negocia între cele două părți, așa cum se poate”, este diferită de afirmația sa din anul precedent, când declara că poate pune capăt războiului ruso-ucrainean într-o singură zi.
„Și mai alarmant a fost accentul pus de Trump pe oportunitățile economice ale Rusiei – un ton deloc surprinzător date fiind atrocitățile rusești și o dezamăgire pentru aliații europeni ai SUA”, menționează cercetătoarea din Toronto. Ea subliniază că retragerea lui Trump din rolul de mediator „ar fi o schimbare pozitivă față de eforturile anterioare de a forța Ucraina să accepte un acord impus de Rusia”.
„Putin nu este interesat de negocieri autentice”
Profesorul consideră că oricine speră la succesul negocierilor directe dintre Rusia și Ucraina ar trebui să-și diminueze așteptările.
„Putin nu este interesat de negocieri sincere și probabil că nu va fi niciodată. El a refuzat constant să se întâlnească cu Zelenski – nu pentru că nu există un plan, ci pentru că recunoașterea liderului ucrainean ar echivala cu recunoașterea suveranității Ucrainei. În viziunea imperialistă a lui Putin, Ucraina nu este o țară, deci nu poate avea un guvern legitim. Această poziție vine de la un om a cărui legitimitate politică se bazează pe fraudarea alegerilor și pe un spectacol electoral care rivalizează cu teatrul Bolshoi”.
Potrivit profesorului, experții în conflicte internaționale descriu războiul și negocierile ca două aspecte ale aceleiași realități. Cercetătoarea afirmă că războiul este o metodă costisitoare de colectare a informațiilor, dezvăluind, în același timp, capabilitățile fiecărei părți. Prin urmare, cheia succesului în negocieri este demonstrarea forței pe câmpul de luptă, obligând cealaltă parte la reducerea pierderilor și la concesii.
Ucraina, mai puternică și mai rezistentă decât se anticipa
„După trei ani de război, Rusia – nu Ucraina – se confruntă cu limitele puterii sale. Așa-numita a doua cea mai puternică armată mondială nu și-a atins obiectivele strategice. Din ianuarie, progresele teritoriale ruse s-au limitat la câteva sate și câmpuri, sub o mie de kilometri pătrați, iar economia sa se prăbușește sub presiunea sancțiunilor și mobilizării. După eșecul planului său inițial de cucerire a Kievului în trei zile, planul B al lui Putin pare să se rezume la un optimism bazat pe speranță”.
Ucraina, dimpotrivă, s-a dovedit mult mai puternică și rezistentă decât se așteptau mulți. Zelenski a construit o coaliție internațională solidă, iar forțele ucrainene au recuperat teritorii importante și au stabilizat o mare parte a frontului.
„Cu toate acestea, Rusia continuă să ceară cereri maximaliste de demilitarizare, cesiuni teritoriale substanțiale și schimbarea regimului. Putin refuză să-și revizuiască obiectivele de război în lumina probelor de pe câmpul de luptă. El continuă să ceară teritorii pe care nu le poate obține prin forță, ca și cum le-ar putea deține doar prin afirmații”.
Pentru a înțelege logica liderului rus, trebuie să se ia în considerare contextul politic intern. Putin nu se confruntă cu niciun control real din partea instituțiilor interne sau a opiniei publice, constrângerea sa politică fiind doar cercul apropiat al elitelor care îl susțin.
„Pentru elite, Ucraina nu este un teritoriu obișnuit de împărțit în funcție de succesul de pe câmpul de luptă. Ci, mai degrabă, este un premiu mult râvnit, esențial pentru restabilirea gloriei pierdute a Rusiei. Victimele civile și suferințele economice sunt aspecte secundare. În această viziune, concesiile sunt nicidecum utile – sunt imposibile”.
„Nemulțumirile lui Putin au găsit teren propice”
Profesorul amintește declarația negociatorului șef rus la Istanbul, care i-a spus delegației ucrainene că Rusia a luptat cu Suedia timp de 21 de ani, sugerând că Putin este gata să aștepte. Însă Putin speră că nu va trebui să aștepte atât de mult, iar acest lucru se poate realiza prin implicarea lui Donald Trump.
„Nemulțumirile lui Putin au găsit teren propice prin intermediul lui Donald Trump și a cercului sau apropiat”, afirmă profesorul, care descrie liderul rus ca un maestru al manipulării. „El consideră că, dacă nu poate cuceri teritoriul ucrainean cu forța, îl poate asigura prin narațiune – convingând voci din Occident că Rusia merită, oricum”.
„De la Crimeea la acordurile de la Minsk, de la Siria la Cecenia, Putin și-a construit moștenirea inventând evenimente și provocând lumea să le conteste. De ce s-ar opri acum?”, se întreabă Olga Chyzh și răspunde: „Nu o va face”.
„Ucraina a demonstrat că se poate descurca singură. Dacă obiectivul este oprirea vărsării de sânge, singura cale este de a forța Rusia să accepte realitatea, nu de a o modela după dorințele proprii”, conchide profesorul din Toronto.