Un manifestant deține un panou cu mesajul „Amintiți-vă de Memorandumul de la Budapesta din 1994”, în timpul unei demonstraţii în faţa ambasadei Statelor Unite ale Americii din Varşovia, Polonia, la data de 3 martie 2025. FOTO: Aleksander Kalka/NurPhoto/Shutte / Shutterstock Editorial / Profimedia
În 1994, Ucraina a semnat un acord, angajându-se să renunţe la arsenalul nuclear moștenit de la Uniunea Sovietică, în schimb promițându-i-se garanții de securitate din partea Rusiei și a altor puteri internaționale. Actualul lider al echipei de la Kiev este preocupat că partenerii Ucrainei riscă să repete o greșeală similară.
Ucrainenii au reacționat cu prudență la summitul de la Casa Albă, organizat luni, între președintele american Donald Trump, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și liderii europeni.
În Ucraina, confuzia și îngrijorarea au crescut după ce Trump a părut să-l susțină pe omologul său rus, Vladimir Putin, renunțând la solicitările pentru un armistițiu și propunând un „schimb de teritorii” pentru Ucraina. În timp ce aliații occidentali vorbesc de perspective pozitive, ucrainenii rămân sceptici, iar declarațiile contradictorii ale administrației Trump referitoare la garanții de securitate pentru Kiev provoacă îngrijorare în țara devastată de război, a relatat marți Sky News.
Déjà vu
Deputata Lesia Vasilenko a declarat pentru postul britanic de televiziune că nu e clar ce intenționează aliații din NATO.
„Cine va apăra Ucraina dacă Rusia își reia planurile imperialiste și reluează războiul?”, s-a întrebat aceasta.
Pentru mulți ucraineni, există o senzație tulburătoare de déjà vu.
Prin Memorandumul de la Budapesta din 1994, Ucraina a renunțat la arsenalul său nuclear, neacceptând pierderi teritoriale, în schimbul unor garanții de securitate din partea Rusiei și a altor puteri. Ucrainenii știu cum s-a finalizat acest acord, la un cost enorm pentru ei. Putin a încălcat acordul, invadând Peninsula Crimeea în 2014 și, ulterior, atacând Ucraina pe scară largă acum trei ani și jumătate.
„Rusia nu va renunța niciodată la planurile de ocupare a Ucrainei”
Yuri Kostenko, un veteran al diplomației ucrainene, care a participat la negocierile din anii ’90, avertizează că există riscul ca lumea să repete aceeași greșeală și să aibă încredere în Vladimir Putin atunci când acesta susține că dorește să oprească uciderile, precum afirmațiile lui Trump.
„Nu este adevărat, nu este adevărat. Rusia, din experiența mea de peste 30 de ani, nu va renunța la planurile sale de agresiune pentru ocuparea întregii Ucraine. Cred că domnul Trump, dacă îi acordă lui Putin credință, va face o greșeală foarte mare. Domnule Trump, o greșeală foarte mare”, a declarat Kostenko.
Înainte de summitul de la Alaska, aliații occidentali au convenit că cea mai bună cale către pace este să-l determine pe Putin să oprească invazia, prin sancțiuni severe la nivelul comerțului cu petrol.
Însă, de atunci, Trump a renunțat la solicitările pentru încetarea focului și și-a retras amenințările de sancțiuni mai dure împotriva Moscovei.
În schimb, președintele Trump pare să conducă aliații pe o cale diferită și mai puțin sigură.
Ucrainenii cu care s-au intersectat jurnaliştii pe străzile din Kiev au spus că ar dori să creadă în avansarea negocierilor de pace, dar că nu sunt încurajați de ceea ce aud.
În timp ce eforturile diplomatice evoluează într-un mod neclar, evenimentele de pe teren și din cerul ucrainean sunt descurajant de previzibile. Rusia continuă să lanseze numeroase atacuri cu drone în fiecare noapte, iar forțele sale militare avansează pe front.
Dacă Vladimir Putin dorește cu adevărat să oprească războiul, nu oferă semne în acest sens, în timp ce ucrainenii se tem că Donald Trump îi conduce pe aliați pe o cale fără ieșire, o diplomație fără rezultat, notează sursa citată.