Tensiunile internaționale și instabilitatea guvernamentală actuală necesită specialiști pentru luarea unor decizii economice și financiare solide, care să aducă țara din impas. Cetățenii așteaptă un plan de acțiune clar pentru a depăși criza actuală.
Inflația, fluctuațiile economice și perspectivele viitoare, inclusiv potențialele creșteri ale prețurilor la bunuri esențiale (cum ar fi alimente, medicamente) și servicii, precum și evoluția dobânzilor la credite și eliminarea plafonărilor la energia, sunt subiecte analizate aprofundat într-un interviu acordat revistei de specialitate, cu un expert în strategie al Băncii Naționale a României (BNR).
Aceste teme sunt de o importanță și dificultate deosebită. Experiența de două decenii a consultantului în cadrul Băncii Naționale oferă un punct de vedere util pentru publicul interesat de înțelegerea problemelor economice și financiare actuale.
Banca centrală a României, cu responsabilități în menținerea stabilității prețurilor și a stabilității financiare, precum și în elaborarea politicii monetare și valutare, joacă un rol crucial în contextul economic actual, mai ales având în vedere impactul inflației globale.
În opinia expertului, riscul geopolitic este cel mai periculos factor, amplificând inflația provocată inițial de criza energetică din 2022. Această criză a preturilor este în plin al cincilea an, și se estimează că va fi rezolvata abia in 2026.
“Banca Națională a României identifică și evaluează riscurile, actualizând constant aceste analize. Riscul geopolitic este cel mai important la ora actuală. Banca centrală monitorizează constant impactul acestui risc asupra stabilității prețurilor și financiare și ia măsuri pentru a-l contracara”, a declarat expertul.
id=”chapter-0″>“Ar trebui să atingem un deficit bugetar de 3% din PIB în șapte ani”
Interviul investighează impactul potențialelor măsuri ale noului Guvern asupra stabilității prețurilor, având în vedere soluțiile inflaționiste propuse, precum și cele mai disputate măsuri, precum creșterea TVA.
“O decizie de a nu crește TVA-ul, în acest moment, ar fi o contribuție pozitivă la stabilitatea prețurilor. Însă soluțiile propuse de guvern trebuie să fie echilibrate. Reducerea deficitului bugetar este esențială, fără alternative, pentru a-i asigura țării un rating financiar bun. Trebuie să atingem un deficit bugetar de 3% din PIB într-un interval de câțiva ani, iar acest obiectiv nu poate fi atins doar prin reducerea cheltuielilor, ci și prin alte strategii”, susține expertul.
Pentru a reduce deficitul bugetar la 3% din PIB în șapte ani, este necesară o politică fiscală strictă.
“Deși termenul «austeritate» se regăsește des în dezbaterea publică, o abordare mai potrivită în acest context ar fi un regim fiscal adaptat nevoilor României. Este nevoie de un plan de ajustare fiscală, o modalitate specificată de abordare a deficitului bugetar”, precizează expertul.
id=”chapter-1″>“Cu o abordare graduală, strângi cureaua eficient și respecți echilibrul economic”
Expertul subliniază necesitatea unei strategii economice rationale si adaptative, mai degrabă decât austeritatea strictă.
“Expresia «strângem cureaua» implică o măsură drastică. O strategie graduală, o «dietă» fiscală, permite ajustări eficiente și economie pe termen lung”, menționează expertul.
Un deficit bugetar controlat, sub 3% din PIB, asigură alinierea cu standardele financiare europene și un echilibru acceptabil cu partenerii internaționali. Acest deficit bugetar este util pentru investiții și alte cheltuieli importante.
id=”chapter-2″>Impactul intervențiilor BNR din luna mai 2025
Pe 5 mai 2025, retragerile masive de capital au amenințat stabilitatea monedei naționale, provocând îngrijorare printre investitori.
BNR a intervenit prompt pentru a menține stabilitatea valutară. Expertul analizează factorii care influențează comportamentul investitorilor în perioade de incertitudine.
“Investitorul este un actor crucial pe piața valutară. În perioadele de instabilitate, el preferă stabilitatea, de aici și retragerile de capital”, explică expertul.
Fluctuațiile pieței valutare reflectă cererea și oferta de valută, fiind influențată de climatul general.
(…)
(…)
(…)
O scădere a încrederii în piața națională poate duce la retrageri de capital, ceea ce amenință stabilitatea monedei.
Unele categorii de investitori sunt mai sensibile la risc decât altele, ceea ce explică diferentele de reactionare la schimbarile din piata valutara.
Intervenția BNR a fost necesară pentru a contracara riscul de depreciere a monedei, demonstrație a grijei autorităților pentru controlul pieței valutare.
id=”chapter-3″>“Rezerva valutară a rămas performantă; leul este stabil”
Acțiunile BNR au implicat sacrificii din rezervele valutare pentru a evita o depreciere dramatică a leului.
Rezervele valutare ale BNR au scăzut în luna mai 2025, dar experții apreciază că situația este gestionabilă.
Stabilitatea leului a fost menținută, evitând o depreciere mai accentuată.
Stabilitatea valutară și respectul față de ratele actuale ale pieței valutare garantează funcționalitatea pieței.
…
BNR a intervenit eficient pentru a menține stabilitatea leului.
id=”chapter-4″>Compararea creșterii TVA din 2010 cu situația actuală
Expertul analizează potențialul impact al măsurilor fiscale asupra stabilității economice.
…
…
Deciziile legate de impozite sunt de natură politică și depind de agrementul politic.
O creștere a TVA-ului are un impact inflaționist, așa cum s-a observat și în 2010.
Măsurile fiscale, cum ar fi creșterea TVA pot afecta cetățenii, iar decizia implică o responsabilitate politică.
…
Impactul creșterii TVA s-a reflectat în evoluția inflației.
id=”chapter-5″>“Prețurile cresc mai lent, o etapă intermediară între inflație și stabilitate”
Analiza actuală a economiei evidențiază situația existentă în materie de prețuri.
Inflația persistentă, deși a prezentat o tendință pozitivă de reducere, încă reprezintă o provocare pentru economia României.
Dezinflația, o etapă intermediară între inflație și stabilizare, marchează încetinirea creșterii prețurilor.
(…)
(…)
(…)
(…)
(…)
…
id=”chapter-6″>“În 2020, România a avut o performanță admirabilă în ceea ce privește inflația”
Analiza cauzelor creșterii inflației și rolul BNR.
(…)
…
(…)
id=”chapter-7″>“Riscul geopolitic rămâne principalul factor de influență inflaționist”
Liberalizarea prețurilor la energie și perspectiva impactului acesteia.
Analiza impactului liberalizării prețurilor la energie.
…
…
(…)
…
id=”chapter-8″>“România a avut dezinflație mai rapidă decât alte țări”
Percepția publicului cu privire la inflație și impactul eliminării plafonării prețurilor la energie.
(…)
(…)
Performanța României în gestionarea inflației.
…
id=”chapter-9″>“Mai 2025 a adus o reactiune inflaționistă substantiala”
Analiză retrospectivă a evoluției inflației.
…
(…)
Impactul evenimentelor din luna mai asupra inflației.
Luna mai a marcat o creștere semnificativă a inflației.
…
…
id=”chapter-10″>“Un guvern stabil este esențial!”
Recomandări pentru un guvern performant.
(…)
(…)
Analiza posibilității României de a deveni creditor internațional.
Romaniei îi este necesara o abordare fiscala mai eficienta pentru atingerea obiectivelor.
România are o dimensiune a venitului bugetar ce se situeaza sub standardul european.
Sursa foto: Mediafax Foto