Sentimente de furie au izbucnit nu doar în Ucraina, ci și în alte state europene, după ce aeronavele românești nu au doborât o dronă rusească detectată pe 13 septembrie în spațiul aerian al României, dronă care s-a întors apoi în Ucraina, pentru a ataca.
Presa ucraineană citează declarațiile ministrului apărării române, Ionuț Moșteanu, care a explicat într-o emisiune televizată că „aparatele aeriene au urmărit drona până când aceasta a dispărut de pe radar, la 20 de kilometri sud-est de localitatea Chilia Veche”.
„Avioanele au decolat și au identificat-o, fiind foarte aproape să o doboare. Drona zbura foarte jos și, la un moment dat, s-a îndreptat spre Ucraina”, a declarat acesta, citat de un jurnal ucrainean.
Polonia califică incidentul dronelor drept „un atac deliberat”
Conform președintelui Zelensky, drona a pătruns în România în timpul unui atac rusesc și a intrat în spațiul nostru aerian pe o distanță de 10 km.
De asemenea, drona a rămas în spațiul românesc (al spațiului NATO) aproximativ 50 de minute, într-un eveniment aerian cu un precedent periculos, la câteva zile după ce 19 drone rusești au fost detectate în spațiul aerian al Poloniei.
Pe de altă parte, oficialii polonezi au catalogat incidentul din spațiul lor aerian drept „un act deliberat de provocare”, iar, pentru prima oară, forțele aeriene poloneze, alături de aliații NATO, au decis să doboare cel puțin trei dintre dronele identificate.
Zelensky: „Traiectoriile lor sunt întotdeauna calculate, nu poate fi o coincidență”
Acest scenariu nu s-a repetat în incidentul din România, deși două avioane de vânătoare F-16 au fost ridicate pentru interceptare. România are legislație care permite armatei să doboare dronele neautorizate care intră în spațiul său aerian, dar lipsește o strategie de aplicare a acestei legislații.
Președintele Zelensky a afirmat că armata rusă cunoaște cu exactitate destinația și autonomia dronelor sale.
„Traiectoriile lor sunt mereu calculate”, a declarat acesta, „Aceasta nu poate fi o coincidență, o eroare sau o inițiativă a unor ofițeri subordonați. Este o extindere evidentă a conflictului de către Rusia, acționând în felul acesta”.
Reacții în mediul online
Utilizatorii de internet din Ucraina, Germania și Polonia s-au manifestat vehement față de inacțiunea României în fața intrării dronei rusești în spațiul său aerian.
O utilizatoare de Facebook a comentat: „Nu înțeleg de ce aceste drone și rachete rătăcite nu sunt doborâte imediat. Este jenant că Europa nu apără măcar cerul Ucrainei”, în timp ce altcineva a publicat ironic: „Mulțumesc pentru nimic, România!”.
„Aveau dreptul să o doboare. Singurul motiv moral ar fi dacă ar exista pericol pentru civili la impact. A permite revenirea ei în Ucraina înseamnă a le permite să ucidă oameni acolo”, a adăugat o altă persoană.
„Chiar dacă Ucraina ar fi membră NATO, statele membre NATO nu ar trimite trupe din teamă de un război mondial”, a scris un alt utilizator.
„Este ridicol. Dacă a pătruns în spațiul aerian românesc, mesajul trebuia să fie clar: este doborâtă. Fără ezitări”, a mai spus cineva.
O utilizatoare a publicat un mesaj mai vehement pe rețeaua X: „Românilor le-a lipsit curajul să doboare drona, lăsând-o să „dispară” în spațiul ucrainean. Merităm ce urmează. NATO a murit azi, cu toate valorile occidentale”.
Informații suplimentare
Dronele de atac rusești au încălcat spaţiul aerian polonez şi românesc în ultimele zile – pe 10 septembrie în Polonia şi pe 13 septembrie în România.
Polonia a doborât trei dintre cele 19 drone detectate în spațiul său aerian, desfășurând avioane de vânătoare la granița cu Ucraina și închizând aeroportul din Lublin.
România a urmărit drona identificată sâmbătă până la modificarea traiectoriei sale spre Ucraina după ce a rămas în spațiul aerian românesc aproximativ 50 de minute, ridicând două avioane de vânătoare.