Bruxellesul analizează un plan ce permite Ucrainei o aderare progresivă la Uniunea Europeană, în cadrul unui concept denumit „extindere inversă”, transmite publicația Politico. Materialul sugerează că această strategie ar putea oferi Kievului statutul de membru parțial începând din 2024, înainte de finalizarea reformelor necesare pentru aderarea deplină.
Potrivit unor surse europene, oficialii Comunității consideră această abordare ca fiind o soluție politică pentru a sprijini procesul de integrare a Ucrainei, în condițiile tensiunilor generate de războiul din estul Europei. Planul de etapizare ar putea accelera procesul de aderare, în condițiile în care Ucraina cerea anterior o aderare rapidă, insistent fiind și președintele Volodimir Zelenski.
Context și motivații ale planului
Zelenski a solicitat o aderare rapidă a Ucrainei la UE, pentru ca această decizie să poată fi inclusă în acordul de pace cu Rusia și să împiedice intervenția Moscovei în proces. Inițiativa nu urmărește reducerea standardelor pentru statele aspirante, ci transmite un mesaj politic adresat și altor țări blocate în procesul de aderare, precum Republica Moldova și Albania.
Un oficial european a afirmat că acest plan nu înseamnă scurtături, ci un răgaz pentru Kyiv să îndeplinească reformele necesare. Liderii UE s-au angajat clar că nu vor exista scurtături în proces, menționând că procesul de aderare trebuie să se bazeze pe reforme reale și sustenabile.
Implicațiile pentru alte state
Reluând conceptul „extindere inversă”, oficialii europeni intenționează să înceapă procesul de integrare pentru Ucraina și alte țări candidate, chiar dacă formalitatea și drepturile de membru deplin vor fi acordate ulterior. Politico menționează că această abordare ar putea fi parte a unui plan mai larg de consolidare a Uniunii cu mai multe viteze, fără a compromite standardele europene.
Un oficial al UE a explicat că acest răgaz ar permite Kievului să finalizeze reformele și să demonstreze angajamentul pentru valorile europene, în timp ce păstrează aspirațiile de integrare deplină.
Reacții din capitală și opoziție
Chiar dacă Zelenski s-a declarat anterior împotriva acceptării unui statut secundar, un oficial ucrainean a indicat că țara ar putea accepta o formulă de abordare progresivă a aderării. Astfel, Ucraina ar putea face pași concreți către UE înainte de a deveni membru cu drepturi depline.
În Moldova, o sursă oficială a menționat că țara dorește aderarea la o Uniune Europeană funcțională, dar își păstrează obiectivul de a atinge statutul de membră cu drepturi egale și participare integrată în procesul decizional.
Cu toate acestea, planul întâmpină opoziție internă la nivelul Uniunii. Germania se opune categoric, temându-se că aderarea prematură ar putea duce la promisiuni neîmplinite și la destabilizarea procesului. Un diplomat european a precizat că așteaptă rezultatele alegerilor din aprilie din Ungaria pentru a vedea dacă schimbarea de guvern va putea influența poziția statului maghiar.
Premierul Viktor Orbán, apropiat aliat al Rusiei, a criticat vehement inițiativa, catalogând-o drept „o declarație deschisă de război” și exprimând suspiciuni referitoare la intenția de a schimba guvernele naționale. El a menționat că Rusia are o influență semnificativă în zona de decizie a Ungariei și a acuzat intenția Bruxelles-ului de a ignora voința poporului ungur.
Posibilitatea influenței externe
Mai mulți lideri europeni consideră că președintele Donald Trump ar putea avea o influență asupra deciziei lui Orbán. Se speculează că, dacă s-ar dovedi susținerea sa pentru această inițiativă, aceasta ar putea determina schimbări în poziția guvernului maghiar.
Reacția lui Orbán la plan a fost de respingere acerbă, el catalogând ideea drept „un război deschis” împotriva Ungariei, și a precizat că, în opinia sa, Ucraina va fi admisă în Uniune până în 2027, ignorând decizia populației maghiare.
Planul european, dacă va fi adoptat, ar putea modifica modul în care se fac pașii spre aderare, dar rămâne să fie confirmat în procesul decizional final.