Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a solicitat statelor membre ale Uniunii Europene să reducă ținta de umplere a depozitelor de gaze la 80% din capacitate, cu 10 puncte procentuale sub obiectivul oficial de 90%, pentru a asigura certitudine și încredere pe piețele energetice. Decizia trebuie să fie implementată „cât mai devreme în sezonul de umplere”, conform unei scrisori citate de publicație. Comisia Europeană nu a făcut un comentariu oficial imediat pentru Reuters.
Stocarea gazelor și situația aprovizionării în UE
La data de 10 martie, gradul de umplere al depozitelor de gaze în Uniunea Europeană era de 28,55%. În România, nivelul era de 27,17%, având în vedere avantajul de a deține producție internă. Datele provin de la Asociația Operatorilor de Gaze și Stim Bunuri (AGSI). În prezent, încă nu s-a finalizat sezonul de extracție din depozite.
În teren, aprovizionarea energetică a UE rămâne relativ sigură, însă oficialii europeni au solicitat un răspuns comun la conflictele din Orientul Mijlociu, avertizând că refacerea producției de gaze lichefiate (LNG) ar putea dura mai mult, din cauza daunelor provocate infrastructurilor de livrare. În scrisoare, Jorgensen a menționat că evoluțiile recente indică o posibilă prelungire a timpului necesar pentru revenirea la nivelurile de dinaintea crizei.
Pentru sezonul rece, stocurile depind în mare măsură de capacitatea Europei de a acumula gaze în depozite. În condițiile actuale, aceste rezerve sunt semnificativ sub nivelurile normale, ceea ce creează presiune pe comerțul cu gaze și pe prețuri.
Impactul conflictelor asupra prețurilor gazelor
Luni, prețurile gazelor naturale din Europa au crescut cu până la 35%, după atacurile asupra infrastructurilor energetice din Orientul Mijlociu. Irakul a vizat cea mai mare facilitate de producție a gazului lichefiat din lume, complexul Ras Laffan din Qatar, în retragere la assaultul israelian asupra rezervelor offshore South Pars, cel mai mare zăcământ de gaze din lume.
La hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, cotațiile futures au urcat cu 30,76%, atingând 71,47 euro pentru un MWh. Aproximativ, aceste prețuri au crescut cu până la 35% chiar în ziua respectivă, apoi au înregistrat o ușoară reducere, dar rămân aproape duble față de valorile dinaintea războiului.
Prețurile la gaze pentru luna aprilie la CEGH, hub-ul vienez, se situează în jur de 60 euro/MWh, iar pentru sezonul de vară sau următoarea iarnă prețurile sunt de circa 62 euro/MWh. În România, ultimele tranzacții de la Bursa Română de Mărfuri (BRM) pentru livrare la termen au fost de 313 lei/MWh pentru gazele cu livrare în ultimul trimestru al anului și de 306 lei/MWh pentru gazele cu livrare în luna următoare.
Perspectiva și riscurile pentru consumatori
Prețurile crescute pentru gaze afectează atât piața europeană, cât și consumatorii finali. Există riscul unor noi creșteri semnificative, chiar de luna viitoare, dacă situația din Orientul Mijlociu și instabilitatea infrastructurilor energetice persistă.
Ministerul Energiei român lucrează deja la o nouă lege care să modifice cadrul legislativ actual pentru a gestiona mai bine creșterea prețurilor. Legislația anterior adoptată a fost deja adaptată pentru a face față fluctuațiilor, însă evoluțiile recente solicită măsuri suplimentare pentru a evita agravarea situației.
În condițiile de stocare actuale și de creștere a prețurilor, riscul pentru populație și industrie rămâne ridicat dacă situația nu va fi controlată și dacă infrastructurile de aprovizionare nu vor fi reparate în timp util.