Uniunea Europeană intenționează să intensifice lupta împotriva amenințărilor externe, precum cele din partea unor puteri străine, inclusiv Rusia, care colaborează cu grupuri criminale, printr-o nouă strategie de securitate internă.
Documentul ce urmează să fie publicat marți propune extinderea atribuțiilor organelor de aplicare a legii pentru a combate atacurile hibride. Acesta vizează consolidarea capacităților UE de a combate terorismul și criminalitatea organizată, de a impune sancțiuni și de a accesa informații financiare, conform unui document consultat de reporterii Financial Times.
Această inițiativă de consolidare și integrare a diferitelor organizații europene de securitate internă vine într-un context în care continentul își mărește simultan capacitățile de apărare pentru a face față amenințărilor externe și reduce dependența de sprijinul american.
„Granița dintre amenințările hibride și conflictul armat este din ce în ce mai estompată”, se precizează în document, care menționează „campania hibridă online și offline a Rusiei împotriva Uniunii Europene și a partenerilor acesteia”.
Puterile străine utilizează criminalitatea ca instrument și infractorii ca agenți, urmărind infiltrarea și perturbarea infrastructurii critice și a lanțurilor logistice, furtul de date sensibile și crearea unor condiții pentru acte perturbatoare viitoare.
În aceste condiții, este necesară îmbunătățirea capacităților Uniunii de a anticipa, preveni și reacționa la amenințările la adresa securității, conform proiectului publicat.
Acces sporit la tranzacțiile financiare și comunicațiile suspecților
Strategia propune extinderea regimului de sancțiuni UE (care vizează în prezent terorismul și alți actori străini) și includerea rețelelor infracționale. Totodată, se propune un nou sistem european de monitorizare a profiturilor criminalității organizate și finanțării terorismului, oferind organelor de aplicare a legii un acces mai larg la tranzacțiile bancare ale suspecților.
Strategia solicită și accesul autorităților la comunicații și date online, precum și schimbul de informații cu țări terțe considerate de încredere.
Comisia dorește să propună noi măsuri pentru asigurarea accesului legal la date, inclusiv o nouă încercare de a institui un sistem european de păstrare a datelor, anulat anterior de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene din motive de confidențialitate.
Unele măsuri pot provoca opoziție din partea unor guverne mai liberale, inclusiv prin extinderea atribuțiilor anti-terorism la alte probleme de securitate internă.
„Se urmărește crearea unui stat polițienesc european”, a declarat un diplomat european de rang înalt, avizat asupra propunerilor.
Aceste propuneri ar putea stârni îngrijorări legate de dreptul la confidențialitate, dar Comisia susține necesitatea acestora pentru a face față infractorilor care utilizează comunicații criptate sau tehnologii sofisticate pentru a evita monitorizarea.
Revizuirea mandatului Europol și consolidarea Frontex
Pe lângă accesul la date, Comisia dorește să ofere organelor de aplicare a legii instrumente tehnice superioare și algoritmi sofisticați de inteligență artificială.
Europol ar trebui transformată într-o agenție operatională prin revizuirea mandatului său pentru a cuprinde noi amenințări, precum sabotajul, acțiunile hibride și dezinformarea.
Pentru întărirea securității la frontiere, propunerea reiterează intenția de a triple personalul Frontex la 30.000 de agenți, dotându-i cu tehnologii avansate de monitorizare.
Imagine: Profimedia