ACTUALIZARE 10:50. Moșteanu a indicat că în România vor rămâne 1.000 de militari americani, în cele trei baze militare. În prezent, numărul acestora este de 1.500.
„România și Aliații au fost informați, începând de luni, marți. Această reevaluare face parte dintr-o decizie care va fi transmisă Congresului SUA. Pete Hegseth a declarat că europenii și-au consolidat pozițiile în regiunea estică. SUA se vor concentra asupra zonei Indo-Pacific.” a afirmat ministrul.
Total, ministrul precizează clar că nu este vorba despre o retragere. „Nu discutăm despre retragere, ci despre menținerea unei brigăzi. În România vor fi 1.000 de soldați pentru descurajare. Capacitățile strategice vor rămâne neschimbate, iar sistemul de la Deveselu va fi funcțional. Drapelul american va fi prezent la toate bazele din România. Cooperarea între SUA și România va continua, fiind principalul furnizor de resurse militare. Parteneriatul strategic rămâne solid. Armata Română reprezintă principala forță de apărare a țării, iar investițiile trebuie să continue. Viitorul trebuie construit de fiecare dintre noi. Am primit un sistem de protecție europeană și mulțumesc partenerilor americani,” a spus Ionuț Moșteanu.
Administrația Trump este pregătită să reducă numărul de militari americani din România, o schimbare semnificativă ce a generat preocupări pe flancul estic al Europei și a evidențiat o modificare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului.
Conform a trei oficiali americani și europeni informați despre această situație, administrația a notificat partenerii occidentali despre decizia de retragere a trupelor la începutul acestei săptămâni, urmând ca un anunț oficial să fie făcut în zilele viitoare.
Cei trei oficiali, care și-au păstrat anonimatul, deoarece nu sunt autorizați să discute despre deliberările interne înainte de anunțul oficial, susțin că reducerea personalului milităresc nu va depăși „mai mult de un batalion”.
Un batalion cuprinde în mod obișnuit între 300 și 1.300 de militari.
De asemenea, aceștia au subliniat că această măsură nu va avea un impact semnificativ asupra operațiunilor militare americane din regiune.
Această decizie survine într-un context de îngrijorare accentuată, în urma creșterii incursiunilor frecvente ale Rusiei în spațiul aerian NATO, inclusiv în România.
De asemenea, ea survine și în contextul eforturilor aparent intensificate ale președintelui SUA de a-l convinge pe președintele rus Vladimir Putin să accepte un armistițiu în Ucraina.