Un dirijor de renume mondial, Manfred Honeck, revine la Festivalul Internațional George Enescu. Alături de Orchestra de Tineret Gustav Mahler, el va oferi publicului bucureștean o experiență muzicală vibrantă, cu lucrări de Ceaikovski, Mozart, Korngold și, evident, Enescu. Evenimentul promite o fuziune a rigoare și măiestriei dirijorale cu energia și entuziasmul noii generații de muzicieni.
Cu o vastă experiență, desfășurându-se pe parcursul a peste două decenii, Manfred Honeck este considerat unul dintre cei mai respectați dirijori internaționali. Format la Academia de Muzică din Viena și cu o carieră marcată de colaborări cu orchestre de prestigiu precum Filarmonica din Berlin, Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Bavareze, Orchestra Simfonică din Londra sau cea din Paris, el conduce, din 2008, Orchestra Simfonică din Pittsburgh (SUA), unde a ajuns la a 18-a stagiune ca Director Muzical.
În prezent la Dresda, unde conduce Orchestra de Tineret Gustav Mahler, Manfred Honeck a împărtășit o relatare emoționantă despre alegerea sa crucială de a părăsi pupitrul Filarmonicii din Viena pentru a deveni dirijor: „Am simțit cu tărie că visul meu este să fiu dirijor, o dorință aprinsă, care m-a însoțit mereu.”
Honeck a vorbit despre importanța muzicii clasice în formarea tinerilor artiști, subliniind necesitatea sprijinului statului pentru educația muzicală. El detaliază și procesul de pregătire a concertelor, menționând că majoritatea partiturilor orchestrale sunt variante personale, revizuite sau orchestrate de către el, asigurând o viziune clară pentru muzicieni încă din prima repetiție.
- Pe data de 6 septembrie, la Sala Palatului, ora 19:30, Honeck va conduce Orchestra de Tineret Gustav Mahler în interpretarea Uverturii din opera „Don Giovanni“ de Mozart, Concertul pentru vioară și orchestră de Korngold și Simfonia nr. 5 de Ceaikovski. Pe 7 septembrie, la aceeași oră și locație, va dirija Simfonia concertantă pentru violoncel și orchestră de Enescu, precum și Simfonia nr. 9 de Bruckner.
- Festivalul Internațional George Enescu, la cea de-a XXVII-a ediție, se desfășoară între 24 august și 21 septembrie, cu tema „Aniversări / Celebrations,” un omagiu adus unor ansambluri de prestigiu și personalităților marcante din istoria muzicii.
- Ediția de anul acesta celebrează 70 de ani de la moartea lui George Enescu, 150 de ani de la nașterea lui Maurice Ravel, 100 de ani de la nașterea lui Pierre Boulez și 50 de ani de la moartea lui Dmitri Șostakovici.
- Evenimentul reunește peste 4000 de artiști din 28 de țări într-un program amplu, ce cuprinde peste 95 de concerte în diverse locații prestigioase din București.
„Am știut că visul meu adevărat este să devin dirijor”
Întrebare: Ați început cântând vioară. Ce v-a determinat să alegeți drumul dirijoratului și când ați simțit că aceasta este menirea voastră?
Răspuns: Am fost violonist, apoi violist în Orchestra Filarmonicii din Viena. Dar inima mea a simțit întotdeauna că sunt menit să fiu dirijor. O dorință aprinsă, un vis constant, care m-a însoțit de-a lungul vieții mele. A fost visul meu de a deveni dirijor. Am petrecut opt ani în Filarmonica din Viena, iar o propunere de la Alexander Pereira, fost director al Konzerthaus-ului din Viena și director al Operei din Zurich, a fost punctul de cotitură. Şi ştiam în acel moment că trebuie să-mi urmez visul.
Întrebare: Dirijatul este adesea perceput ca o profesie complexă. Ce implică, în realitate, acest rol?
Răspuns: Unii cred că un dirijor nu este esențial, că muzicienii pot interpreta corect singuri. Teoretic, poate funcționa și fără un dirijor. Dar practic, nu. Este ca în cazul foștilor lideri ai Uniunii Sovietice, a căror nevoie de a exista a fost înțeleasă ulterior. La fel și despre un dirijor, este ca un lider, fie în lumea muzicală, sau a afacerilor, cineva trebuie să determine direcția. Un dirijor oferă interpretării muzicale viziunea sa comună. Fiecare muzician este un expert, dar un dirijor le oferă o direcție clară și un punct de vedere asupra interpretării pentru a armoniza grupul ca un tot.
Dirijorul trebuie sa le arate muzicienilor cum să cânte piesa. Să le transmită cum ar trebui să se simtă atunci când interpretează o notă, o frază muzicală, fie că este tristă , fericită sau melancolică. Este o responsabilitate enormă pentru un dirijor, dar absolut necesară.
Întrebare: Atenția dumneavoastră minuțioasă la detalii în interpretarea orchestrală este apreciată. Ce rol joacă această precizie în procesul creativ?
Răspuns: Disting clar intre precizia tehnica si cea muzicala. Perfectionarea vine din a intelege ce spune muzica, nu doar din tehnică. Daca dirijorul nu intervine, fiecare muzician o interpretează în felul lui, iar rezultatul nu e omogen. Înscriu variantele mele pe partituri: arcușe, dinamici, detalii despre expresie, încă din prima repetitie, muzicienii au un concept clar in fata lor și pot transpune pe scena conceptul dirijorului.
Întrebare:Ce sfat ați da unui tânăr care visează să devină dirijor?
Răspuns: Este esențial să cunoști muzica, tehnica dirijorală. Dar, în cele din urmă, fii tu însuți. Nu face nimic ce nu te reprezintă, pentru că muzicienii simt imediat. Toți marii dirijori sunt diferiți. Fii autentic, sincer, fii tu însuți.
Întrebare:Cum poate muzica clasică să rămână relevantă într-o lume dominată de tehnologie?
Răspuns: În primul rând, muzica clasică trebuie predată în școli și în familii. Oferi copiilor posibilitatea de a cânta la un instrument. Cei care primesc o educație muzicală calitativă, se dezvoltă în plan personal.
… (continua restul textului…)