Recent, Comisia Europeană a anunțat intenția de a crea o Uniune unică pentru Economii și Investiții (SIU). Aceasta urmărește o canalizare mai eficientă a economisirii către investiții, orientându-le spre direcții mai productive, potrivit sursei oficiale.
Investițiile în întreprinderi europene prin achiziționarea de instrumente financiare sau finanțare de risc ar putea susține apariția unor companii de succes, potrivit presei din Bulgaria.
Articolul prezintă principalele aspecte ale propunerii.
Analiza evidențiază problemele din procesul de finanțare, care împiedică creșterea economică a UE. Dezvoltarea economică provine din inovare și idei care conduc la produse solicitate. Pentru o producție și aprovizionare semnificativă, este nevoie de investiții suplimentare, obținute de obicei de pe piețele financiare.
O problemă majoră, atât în UE, cât și în zona euro, este fragmentarea pieței de capital. În consecință, companiile, indiferent de mărime, nu beneficiază de condiții egale.
De exemplu, o firmă se poate confrunta cu costuri diferite de finanțare dacă solicită un împrumut în diferite state membre ale UE. Soluția propusă, o Uniune a piețelor de capital, este amplă și aparent complexă.
UE recunoaște performanțe economice mai slabe
În ciuda unui ton inițial optimist, articolul recunoaște deficiențe structurale care cauzează performanțe economice mai slabe decât cele ale concurenților. Acest lucru este parțial atribuit unei intermedieri financiare ineficiente, evidențiind o productivitate și o creștere economică mai lentă.
Factorii includ un mediu de afaceri mai puțin favorabil în UE, din cauza reglementărilor complexe și adesea inadecvate. Acestea sunt deseori impuse fără luarea în considerare a particularităților fiecărui stat membru și a impactului negativ asupra activității economice. Impozitarea ridicată și sistemele sociale generoase limitează, de asemenea, oferta de muncă.
Obiectivele de neutralitate carbon nu generează valoare adăugată
Nevoia de neutralitate carbon până în 2050 necesită investiții suplimentare, însă nu se estimează a genera valoare adăugată pe termen lung. Închiderea companiilor neconformiste ar putea duce pierderea unor produse și activități economice din UE.
Potrivit unor estimări, economia UE necesită investiții suplimentare de 750-800 miliarde de euro anual până în 2030. Cheltuielile militare suplimentare din UE agravează acest deficit.
Finanțele publice ale multor state membre sunt precare
O serie de țări europene se confruntă cu probleme financiare și datorii. Această situație determină Comisia Europeană să caute soluții din surse private, inclusiv din economiile populației.
Potențialul de investiții din partea populației este estimat la aproximativ 10 trilioane de euro, cu o țintă de redirecionare a unor mari sume către piețe alternative, presupunându-se un aport de 350 miliarde de euro anual.
Beneficiile includ randamente mai mari pentru investitori și o diminuare a costurilor intermedierii.
O alegere majoră a populației o reprezintă depozitele bancare, aparent garantate de state. O problemă este lipsa unor garanții similare pentru alte instrumente, determinând preferința investitorilor către depozitele foarte lichide.
Stimulentele fiscale pentru investiții alternative afectează structura impozitării veniturilor persoanelor fizice. Stimulente similare în alte țări nu au determinat un interes deosebit.
Instituțiile financiare nu au, de asemenea, suficiente investiții pe piețele alternative, din motive specifice.
Impactul asupra băncilor
Retragerea unor sume importante de la bănci ar putea reduce capacitatea de împrumut, crescând implicit dobânzile pentru gospodării și întreprinderi. Acest lucru ar putea afecta semnificativ echilibrul economic.
Acest efect ar putea favoriza întreprinderile mari la detrimentul celor mici. Investițiile private pot avea un risc mai mare, reducând lichiditatea.
Colaborarea și schimbul de informații între autoritățile naționale sunt esențiale pentru o supraveghere eficientă și adaptabilă.
Programele de finanțare riscante nu au avut un succes durabil, în special din cauza concurenței și acorelației cu corupția politică.
Politica monetară neconvențională nu a generat rezultate economice mai rapide în UE.