Instituția de cercetare cunoscută ca Institutul pentru Studiul Păcii urmează să fie redenumită în cadrul unui proiect legislative, această schimbare fiind criticată de USR, care consideră că decizia are scopul de a spori imaginea unei instituții percepute ca lipsită de relevanță. În plus, inițiativa prevede majorări de salarii pentru angajații institutului, ceea ce a generat controverse asupra legalității și impactului financiar.
Reacția USR și criticile aduse inițiativei
Deputatul USR Remus Negoi a afirmat că institutul, al cărui consiliu științific este condus de fostul președinte Emil Constantinescu, nu a avut rezultate notabile în domeniile studiului Levantului și diplomației culturale. Negoi a spus că un fost șef de stat nu are nevoie de instituție special înființată pentru el pentru validare sau revalidare.
USR a mai evidențiat că, în alte țări, precum SUA și Polonia, foști președinți nu beneficiază de astfel de instituții publice dedicate, sau dacă există, acestea nu sunt finanțate din fonduri bugetare. În Polonia, Lech Wałęsa conduce un institut care îi poartă numele, însă acesta nu primește finanțare publică, diferență fundamentală față de propunerea de modificare legislativă din România.
„Un președinte de stat nu are nevoie de validare sau revalidare prin crearea unor instituții speciale pentru el, finanțate de la bugetul statului.” – Remus Negoi, senator USR
Probleme legate de salarizare și avizul Consiliului Economic și Social
Proiectul legislativ prevede, de asemenea, creșterea salariilor angajaților institutului, fapt criticat de Consiliul Economic și Social (CES). În opinia CES, această modificare poate genera probleme juridice și poate duce la egalizarea salariilor cu cele din administrația publică centrală, creând inechități și presiuni asupra bugetului.
Un alt argument al CES viza tratamentul preferențial oferit angajaților institutului, care ar putea produce nemulțumiri și dezechilibru în sistemul salarial public. Deși avizul CES este consultativ, proiectul a fost avansat în procedura legislativă.
„Noul regim de salarizare ar putea crea inechități și presiuni asupra bugetului public.” – Consiliul Economic și Social
Detalii despre inițiativa legislativă și argumentele susținătorilor
Inițiativa legislativă, depusă de deputații PSD și PNL Adrian Solomon și Daniel Gheorghe, prevede redenumirea Institutului de Studiile Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului în „Institutul Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii”. Aceasta este prezentată ca o reflectare mai fidelă a misiunii și programelor de diplomație culturală, inclusiv a inițiativei „Levant pentru Pace Globală”, expusă în organizații precum ONU și UNESCO.
Proiectul menționează păstrarea statutului de instituție publică autonomă, de interes național, fără modificarea structurii organizatorice sau a schemei de personal. Inițiatorii au argumentat că această schimbare va alinia mai bine numele cu misiunea actuală.
Pistă de discutare anterioară și tentative de ajustare salarială
Discuțiile privind salariile din cadrul institutului nu sunt de natură nouă. În 2019, Curtea de Conturi a semnalat neclarități în legalitatea regimului de salarizare. Guvernul Dăncilă a încercat să rezolve această problemă printr-o ordonanță de urgență, însă Curtea Constituțională a declarat actul neconstituțional după contestarea președintelui Klaus Iohannis.
În 2023, o altă inițiativă legislativă, depusă de senatorul PNL Viorel Badea, propunea includerea institutului în grila de salarizare a administrației publice centrale, pentru acordarea de sporuri și majorări salariale, însă această măsură nu a fost adoptată.
USR susține că a depus anterior o inițiativă pentru desființarea mai multor instituții de cercetare considerate pseudo-cercetare, inclusiv a Institutului Levantului, calificând menținerea acestora ca fiind o amânare costisitoare a unei decizii considerate inevitabile.