Alegerea succesorului Papei Francisc rămâne un mister pentru întreaga lume catolică. Cu toate acestea, pentru observatori, pot exista indicii, uneori evidente chiar de la înmormântarea actualului papă, susțin surse informaționale.
Procesul de alegere a unui nou papă este unul complex și secret. Aproximativ 250 de cardinali din întreaga lume se reunesc la Roma pentru a participa. Printre cei prezenți, 135 de prelați, sub 80 de ani, sunt cei însărcinați cu alegerea noului conducător al celor 1,4 miliarde de catolici din lume.
Odată început conclavul, un eveniment care, conform legislației Bisericii, nu ar trebui să înceapă înainte de 6 mai, cardinalii vor fi complet izolați de lumea modernă până la desemnarea noului papă.
Între timp, aceștia pot participa la evenimente publice și acordă interviuri, oferind informații despre calitățile pe care le caută la noul lider al Bisericii Catolice.
„Identificarea candidaților înainte de conclav este o sarcină dificilă, deoarece semnele sunt, de obicei, foarte subtile”, a declarat un corespondent la Vatican, care a acoperit trei pontifificații.
Papa Francisc a decedat luni, la vârsta de 88 de ani, și nu există un candidat clar pentru succesorul său.
În timpul recuperării de după o dublă pneumonie, în weekendul Paștelui, Papa Francisc i-a rugat pe cardinalii peste 80 de ani să îi asume conducerea la diversele servicii religioase de la Vatican, probabil pentru a nu sugera un succesor preferat.
Înmormintarea – primul moment crucial
Înmormintarea papei, programată pentru sâmbătă, 26 aprilie, reprezintă primul moment crucial pentru identificarea unor indicii relevante despre viitorul pontif.
Zeci de mii de persoane, inclusiv lideri mondiali, precum președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, sunt așteptate la ceremonia din Piața Sfântul Petru. Milioane vor urmări evenimentul global.
Cardinalii prezenți vor asculta cu atenție predicarea rostită de cardinalul italian Giovanni Battista Re, conducătorul ceremoniei Colegiului Cardinalilor și un înalt oficial pensionat al Vaticanului.
În funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea, din 2005, predica ținută de cardinalul german Joseph Ratzinger a fost considerată extrem de emoționantă, oferind o imagine asupra vieții și moștenirii papale. Ulterior, la unsprezece zile, Ratzinger a fost ales Papă Benedict al XVI-lea.
Re, având 91 de ani, nu poate participa la conclav și nu reprezintă un candidat pentru papalitate. Totuși, experții prevăd că acesta va încerca, prin abordarea și cuvintele utilizate, să ofere un ghid pertinent confratilor săi, descriind papalitatea lui Francisc sau nevoile actuale ale Bisericii Catolice.
Prima zi de doliu
Înmormintarea marchează prima din cele nouă zile de doliu pentru Biserica Catolică. O altă ceremonie va avea loc duminică în Piața Sfântul Petru și va fi condusă de cardinalul italian Pietro Parolin, adesea considerat un potențial candidat papal.
„O idee obișnuită este că, cel care intră în conclav ca papă iese cardinal”, a declarat un istoric specializat în istoria Bisericii. „Doar timpul va spune ce se va întâmpla”, adaugă acesta.
Alte indicii despre eventualele alternative viitoare vor apărea mai progresiv.
Semnale discrete
În 2013, când cardinalii s-au adunat la Roma după demisia lui Benedict al XVI-lea, unii prelați americani au ținut conferințe de presă. Această acțiune a fost ulterior descurajată de grupul mai mare de cardinali.
Chiar dacă conferințele de presă sunt absente, cardinalii prezenți la Roma participă deseori la servicii religioase în diferite biserici din oraș. Prediciile de la aceste evenimente pot revela indicii despre gândurile lor.
„Semnele relevante vor apărea treptat”, spune o sursa. „Cuvinte precum ‘deschidere’ și ‘reformă’ pot sugera anumite idei cardinale pentru viitorul papat, în timp ce ‘abilități administrative’ și ‘teologie solidă’ pot caracteriza alte abordări”, a notat acesta.
Noul papă poate alege orice nume dorește. Acesta, de obicei, alege un nume inspirat dintr-o papalitate pe care dorește să aducă un omagiu.
Indicii cruciale vor apărea în discuțiile zilnice ale cardinalilor din săptămâna premergătoare conclavului.
În aceste întâlniri, cunoscute drept „congregații generale”, cardinalii pot discuta liber, oferind posibil chiar o perspectivă despre o viitoare conducere papală.
În 2013, cardinalul argentinian Jorge Mario Bergoglio a oferit o scurtă reflecție la una dintre reuniunile generale. S-a exprimat îngrijorat cu privire la starea actuală a Bisericii şi a sugerat o deschidere către lumea modernă, detalii care au fost ulterior publicate. Câteva zile mai târziu, Bergoglio a fost ales papă.
Deciziile finale privind succesiunea lui Francisc vor avea loc în conclav. Cardinalii care vor intra în Capela Sixtină pentru votare vor fi izolați de lume, neavând acces la informații din exterior.
În momentul deliberărilor, arhiepiscopul Diego Ravelli va striga „Extra omnes!” (Toată lumea afară!), în latină.