
Vaticanul nu va participa la „Consiliul pentru Pace” al președintelui american Donald Trump, a anunțat cardinalul Pietro Parolin, cel mai înalt oficial diplomatic al Vaticanului. El a subliniat că gestionarea situațiilor de criză ar trebui să fie coordonată de Organizația Națiunilor Unite, nu de un for creat de o țară individuală.
Contextul inițiativei și participarea Vaticanului
Consiliul pentru Pace, lansat luna trecută, avea scopul de a supra Vedea guvernarea temporară în Gaza, aspect legat de planurile lui Trump pentru această regiune. În octombrie, Trump a negociat un armistițiu fragil pentru Gaza, iar consiliul urma să supravegheze reconstrucția și pacea în zonă. Ulterior, liderul de la Casa Albă a anunțat intenția de a extinde consiliul pentru a aborda conflictele globale, cu prima reuniune programată joi la Washington.
Reprezentanții Italiei și ai Uniunii Europene și-au exprimat intenția de a participa ca observatori. În schimb, nicio țară sau organizație nu s-a alăturat oficial consiliului, referindu-se la posibilitatea de a monitoriza activitatea sa.
Reacția Vaticanului și poziția canonului Pietro Parolin
Cardinalul Pietro Parolin a explicat că Sfântul Scaun „nu va participa la Consiliul Păcii” din cauza specificului său, care diferă de cel al statelor naționale. El a adăugat că o preocupare majoră este ca, la nivel internațional, gestionarea situațiilor de criză să fie delegată organizației ONU. Aceasta a fost una dintre principalele argumente ale episcopului.
Papa Leon, primul papă american, critic față de unele politici ale lui Trump, a fost invitat inițial să se alăture consiliului în ianuarie. Suveranul Pontif admite rar participarea la consilii internaționale și adesea vorbește despre condițiile din Gaza, unde a criticat situația umanitară.
Reacțiile internaționale și criticile aduse consiliului
Experții în drepturile omului au comentat că un consiliu condus de Trump pentru un teritoriu străin seamănă cu o structură colonială. Consiliul, lansat recent, a fost criticat pentru lipsa reprezentanților palestinieni și pentru faptul că nu include părți implicate direct în conflicte.
Reacțiile pe scena internațională au fost rezervate. Încă de la lansare, mulți observatori și state au exprimat îngrijorări că inițiativa riscă să submineze rolul ONU. Deși câțiva aliați regionali ai Washingtonului s-au alăturat ca observatori, majoritatea țărilor occidentale au rămas departe de implicarea directă.
Papa Leon a exprimat în repetate rânduri opinia sa despre condițiile dificile din Gaza, criticând situația umanitară și condițiile locale. De altfel, Vaticanul, deținătoare a unui serviciu diplomatic amplu, funcționează ca observator permanent la Națiunile Unite și se implică adesea în chestiuni globale, dar a reproșat lipsa de reprezentare palestiniană și natura unilaterala a inițiativei conduse de Trump.














