Vicepremierul Dragoș Anastasiu a precizat că măsurile de reducere a veniturilor celor din funcții de conducere vizează în principal poziții operaționale, nu cele de prim-plan în stat.
„Vă veți micșora salariile?” a fost întrebat premierul Ilie Bolojan vineri, la conferința de presă unde a prezentat detaliile măsurilor din pachetul 2 și 3 de austeritate. Întrebarea a apărut în contextul în care mai mulți miniștri și demnitari, inclusiv ministrul Energiei, au anunțat că vor dona statului 20% din salariu.
Bolojan: „Fiecare individ decide în funcție de convingeri”
Ilie Bolojan a declarat că nu este cunoscut pentru adoptări de măsuri populiste. „Fiecare individ decide în funcție de convingeri. În perioada următoare vă voi informa dacă vor fi luate astfel de inițiative”, a adăugat premierul.
Salariul premierului României este de aproximativ 13.000 de lei net.
„Domnul Bolojan câștigă un salariu mai mic decât președintele României, iar domnul ministru Ivan câștigă un salariu mai mic decât al premierului. Nu m-am referit la ei”, a afirmat vicepremierul Dragoș Anastasiu sâmbătă la Antena 3.
„Mă refer la persoanele cu salarii de 10.000, 16.000 de euro, plus bonusuri adesea mai mari decât salariile de bază”, a adăugat vicepremierul.
Anastasiu a recunoscut că propunerea sa poate părea populistă. „Nu ne aflăm într-o dictatură în care să impunem decizii. Trebuie să respectăm legile, chiar dacă acestea au permis abuzuri și excese, situații pe care le condamnăm.
„Până la sfârșitul lunii iulie”
Vicepremierul delegat pentru reforma aparatului de stat a exprimat înțelegerea față de nemulțumirile populare. „Înțeleg perfect furia, o simt și eu”, a declarat Anastasiu, confirmând promisiunea că măsurile privind pensiile speciale vor fi finalizate „până la sfârșitul lunii iulie”.
Ilie Bolojan a declarat vineri că aceste decizii vor fi luate în consultare cu persoanele vizate, concentrându-se în primul rând pe magistrați.
Opiniile unui judecător la CCR
Situația pensiilor speciale și a bonusurilor este complexă, a precizat Csaba Asztalos, noul judecător la Curtea Constituțională.
În discuții cu HotNews, judecătorul a subliniat că restricțiile impuse persoanelor din funcții publice sunt practici comune în țările civilizate.
În esență, judecătorul CCR se referă la condiții aplicabile mai multor categorii de profesioniști. Magistrații, polițiștii, agenții secrete, și alte categorii profesionale, își pot vedea afectate drepturile și libertățile, inclusiv cele financiare, pe parcursul carierei.
Aceste persoane nu au dreptul să dețină firme, să desfășoare activități economice independente, să ocupe alte posturi sau să se implice în acțiuni partizane, deși primesc compensări.
„Forțele armate, poliția, magistrații din multe state au pensii speciale. Noi trebuie să ne concentrăm pe eliminarea privilegiilor”, a explicat economistul Victor Giosan, care a colaborat cu programe de consultanță ale UE, USAID sau Băncii Mondiale în mai multe țări din Europa de Est.
Economist: În SUA, polițiștii primesc pensie la vârsta legală de pensionare
„Puțini știu că pensiile speciale sunt calculate în funcție de salariul potențial dacă persoana respective ar fi lucrat, în timp ce în alte țări pensia este calculată la ultimul salariu”, a explicat economistul.
Acesta a menționat și diferențele în ceea ce privește momentul obținerii pensiei. „În SUA, un militar este angajat pe termen până la 40 de ani, dar primește pensia la vârsta legală de pensionare, putând desfășura în paralel și alte activități.
Cumularea pensiei și a salariului actual este un alt aspect controversat în România.
„Din punct de vedere numeric, armata și poliția înseamnă 190.000 de pensionari, iar diplomații, aviatorii, personalul navigant și parlamentarii sunt 11.600. Un număr relativ mic, dar privilegiile din această zonă sunt resimțite ca o problemă”, a declarat economistul Victor Giosan.