Cu aproape 1.500 de kilometri de autostrăzi și drumuri rapide estimați până în 2025, România intră într-o nouă etapă de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Experții, oficialii și constructorii din domeniu vorbesc despre progresul spectaculos din ultimii ani, unic în istorie, precum și despre provocările majore pentru perioada următoare, pentru a atinge o rețea decentă de drumuri de mare viteză, care va totaliza 3.000 km – finanțare, prioritizarea proiectelor și impactul economic semnificativ pe care îl pot avea autostrăzile rapide în dezvoltarea țării.
Potrivit estimărilorMinistemului Transporturilor, până la finalul acestui an România va ajunge la aproximativ 1.480 km de autostrăzi și drumuri expres.
Deși reprezintă doar jumătate din necesar, această cifră marchează un moment simbolic: România va depăși Rusia în clasamentul european al rețelelor de mare viteză, situându-se direct după Ungaria.
Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, anunță că după ce s-au deschis circulației peste 80 km de autostradă și drumuri rapide, până la finele anului vor fi disponibile încă aproape 70 km pentru șoferi, inclusiv pe Autostrada Moldovei (A7), între Ploiești și Buzău, precum și între Focșani și Adjud. Mai important, însă, este avansul strategic: de la rețele fragmentate, autostrăzile încep să unească orașe mari.
„De la finalul anului vom putea circula de la Craiova până la Buzău, iar în anul următor vom putea ajunge până la Pașcani. Conectăm regiuni vaste, însă adevărata rețea va fi finalizată doar după traversarea Munților Carpați”, explică Scrioșteanu.
Lucrările pe șantiere avansează: „Progres vizibil, control strict al calității”
Pe lotul Suplacu de Barcău – Chiribiș, parte a Autostrăzii Transilvania (A3), realizată de compania românească Erbașu, mobilizarea muncitorilor este exemplară.
Bogdan Munteanu, responsabilul de pe șantier, afirmă că progresul fizic este „bun spre excelent”, estimat la circa 65%, cu o colaborare strânsă între proiectanți, constructori și beneficiari.
„Structurile sunt stabile, verificările pe teren confirmă calitatea. Măririle minore au fost remediate rapid. În cazul unor încetiniri, acestea au fost cauzate de condițiile meteo sau ajustări tehnice, iar echipele și resursele au fost suplimentate”, menționează acesta.
Munteanu subliniază, însă, importanța menținerii ritmului și implicarea unui control tehnic riguros.
„Doar monitorizarea continuă asigură siguranța și durabilitatea investițiilor. România are șantiere active, echipe bine pregătite și o direcție clară spre modernizarea rețelei rutiere”, adaugă Bogdan Munteanu.
Constructorii pot executa mai mult decât permite finanțarea statului
În ciuda progresului, resursele financiare aproape au creat impedimente. Ionuț Ciurea, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructura, avertizează asupra acestui aspect.
„Avem peste 700 km contractați, iar pe teren se lucrează pe aproximativ 150 km. Totuși, sectorul construcțiilor poate realiza mai mult decât poate plăti în prezent statul”, afirmă Ciurea.
Potrivit acestuia, în cadrul Programului Național de Transport sunt proiecte în valoare totală de 25 de miliarde de euro, în timp ce alocarea disponibilă este de doar 5,5 miliarde.
„Este esențial să se prioritizeze urgent șantierele aflate în derulare, în special cele aproape finalizate. Blochezi antreprenorii dacă nu le plătești salariile, ceea ce duce la revendicări costisitoare pentru stat”, a menționat Ciurea.
Reprezentantul asociației de monitorizare a proiectelor de infrastructură estimează că România ar putea deschide încă 100 km de autostradă până la sfârșitul anului și subliniază că în 2026 trebuie finalizate proiecte importante precum Autostrada Moldovei (A7) până la Pașcani (Săbăoani) și Centura A0 a Capitalei.
Impact economic semnificativ: fără infrastructură, transportatorii pierd până la 7 miliarde de euro anual
Pentru operatorii de transport, autostrăzile reprezintă o condiție esențială pentru sustenabilitatea economică. Radu Dinescu, secretar general UNTRR, subliniază că rețeaua actuală reduce eficiența flotelor din România cu 30–40%.
„Transportatorii vest-europeni parcurg lunar între 12.000 și 14.000 km cu un șofer. În România, rareori depășim 9.000–10.000 km, deoarece vitezele medii sunt mult mai mici”, afirmă Dinescu.
Aceasta diferență afectează direct competitivitatea sectorului: „Industria transporturilor pierde anual între 6 și 7 miliarde de euro din cauza lipsei unor infrastructuri eficiente.”
De asemenea, extinderea rețelei trebuie să fie însoțită de crearea unor parcări sigure pentru șoferi:
„Șoferii nu pot fi singuri în administrarea camioanelor. Este necesar să se amenajeze spații conforme cu standardele europene”
Anul 2026 – cel mai prolific din istoria infrastructurii României
După aproximativ 200 km inaugurați în 2024 și estimativ 150 km în 2025, anul 2026 promite a fi cel mai productiv, cu peste 200 km planificați pentru deschidere.
Totuși, succesul depinde de două factori esențiali: continuarea finanțării fără întreruperi și finalizarea marilor artere rutiere, precum A7 și A0, care vor revoluționa mobilitatea regională.
România se află într-un moment decisiv. Poate accelera modernizarea infrastructurii rutiere sau poate rata ocazia, riscând blocaje financiare și oprirea, pentru o perioadă lungă, a celui mai ambițios program rutier din ultimele trei decenii.
Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Compania Erbașu.