Premierul maghiar Viktor Orbán a participat la o dezbatere pe tema „Pacea în Europa”, organizată de săptămânalul elvețian „Die Weltwoche”, la Viena, pe 31 octombrie 2024.
Șeful guvernului maghiar, Viktor Orbán, a afirmat că țara sa nu dorește să părăsească Uniunea Europeană, ci să limiteze competențele acesteia. El a propus ca Ungaria să „configureze” Uniunea Europeană într-un „centru de coordonare” pentru țările membre.
Orbán a susținut că este necesară o transformare a Uniunii Europene într-un „centru de coordonare” a statelor membre, care să respecte suveranitatea acestora.
În răspuns la întrebări despre o eventuală ieșire din UE, premierul a reiterat că Ungaria nu are intenții de retragere din blocul comunitar, ci dorește o redefinire a puterilor instituțiilor europene, pe care le consideră prea puternice.
„Nu vom părăsi UE. Nu vom abandona Bruxelles-ul, ci îl vom gestiona. În acest scop, am fondat grupul politic naționalist Patrioții”, a declarat el.
Anterior, premierul maghiar a declarat că a primit sugestii din partea președintelui american Donald Trump pentru retragerea Ungariei din UE, însă a respins această idee.
Orbán a declarat într-un discurs că Trump l-a întrebat când se va retrage Ungaria din UE, iar el i-a răspuns că țara are nevoie de o ofertă mai avantajoasă. El a mai spus că Trump îi pune regulat această întrebare și primește același răspuns: ieșirea din UE va avea loc doar când este avantajoasă pentru Ungaria, având în vedere importanța exporturilor către statele membre UE.
Relațiile dintre premierul maghiar și Comisia Europeană sunt tensionate, din cauza unor acuzații de încălcare a statului de drept, care includ restricționarea drepturilor comunității LGBT, probleme legate de imigrație, controlul presei și justiției, și refuzul de a accepta supremația CJUE. Criticile includ și apropierea lui Orbán de Vladimir Putin.
Din cauza acestor probleme, Comisia Europeană a blocat Planul Național de Redresare și Reziliență a Ungariei, precum și fonduri de coeziune.
În decembrie 2022, Comisia Europeană a activat un mecanism care îi permite să suspende fonduri europene țărilor care încalcă statul de drept, măsură aplicată și în cazul Ungariei. O fracțiune din fonduri a fost deblocată la sfârșitul lui 2023, după ce Ungaria a amenințat să blocheze ajutorul pentru Ucraina în contextul războiului.