„Fiecare persoană ucisă este o dovadă a unui sistem defectuos. Această lipsă de eficiență este un act criminal”, au declarat mai multe organizații, după ce o femeie de 23 de ani, însărcinată în șase luni, a fost ucisă. Această tragedie, cel de-al 25-lea caz considerat crimă pe fond de violență împotriva femeilor de la începutul anului 2025, a reconfirmat necesitatea unor măsuri concrete pentru protejarea femeilor de violență. Violența de gen și uciderea femeilor sunt probleme cu care se confruntă nu numai România, ci și alte state europene. Care este situația și ce acțiuni au fost întreprinse pentru a combate aceste fenomene?
- Acest articol face parte din proiectul Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional, în care HotNews este parte, oferind perspective documentate și diverse, extrase din mai multe țări, cu privire la probleme de interes public.
În România, autoritățile au adoptat Strategia națională privind promovarea egalității de șanse și combaterea violenței domestice pentru 2022–2027, prin Hotărârea de Guvern nr. 1.547/2022.
Potrivit Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), documentul stabilește direcții generale de acțiune, însă nu dispune de un buget alocat exclusiv implementării acestor măsuri.
Organizațiile non-guvernamentale, printre care și Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor (Rețeaua VIF), evidențiază că lipsa unui buget clar și a unor fonduri consistente reduce semnificativ eficiența intervențiilor. Fără resurse umane și financiare suficiente, statul nu poate asigura siguranța femeilor.
Un raport citat de Libertatea și elaborat de Institutul European pentru Egalitate de Gen (EIGE) estimează că, în 2019, violența de gen a generat în România cheltuieli de peste 15 miliarde de euro: 12,6 miliarde pentru violența împotriva femeilor și aproximativ 3 miliarde pentru violența împotriva bărbaților. Estimările cuprind cheltuieli pentru servicii medicale, intervenții ale forțelor de ordine, procese judiciare, asistență socială și consiliere. La nivelul Uniunii Europene, costul violenței de gen în același an a fost de 366 de miliarde de euro.
Campanii cu impact dublu: informare și legislație
Elena Samoilă, expertă în egalitate de gen la o organizație non-guvernamentală, explică tendințele actuale ale acțiunilor civice, rezultatele acestora și unde eforturile statului român sunt insuficiente.
„Campaniile noastre, în parteneriat cu colegele noastre din Rețeaua VIF, vizează două aspecte: creșterea gradului de conștientizare și îmbunătățirea legislației privind violența domestică”, a declarat Elena Samoilă.
Un exemplu este marșul anual „Împreună pentru Siguranța Femeilor”, organizat în octombrie, care urmărește să unească oameni din medii diverse și să atragă atenția asupra responsabilității statului în protejarea victimelor.
În prezent, organizațiile din Rețeaua VIF se concentrează pe implementarea Directivei europene 1385/2024, care propune o redefinire a violului în legislația românească, bazată pe lipsa consimțământului.
Modificări legislative rezultate din presiunea publică
Schimbarea vârstei minime de consimțământ la 16 ani în relațiile cu persoanele adulte este o modificare legislativă recentă, generată de o campanie a Rețelei VIF, susținută de aleși locali și parlamentari.
„Legea a intrat în vigoare în ianuarie 2024. În acest an, au fost înregistrate 3.999 de infracțiuni de viol asupra unui minor. Această campanie, deși a avut succes, a fost un proces îndelungat. Continuăm să ne confruntăm cu reticența unor persoane în a înțelege importanța acestei inițiative”, a precizat Elena Samoilă.
O altă campanie importantă a fost cea pentru eliminarea testelor de virginitate la cerere, o practică legală în România până în 2022. Campania „De testat”, a adunat peste 44.000 de semnături pentru eliminarea acestei forme de violență ginecologică. „Oamenii au fost surprinși să descopere că o astfel de practică se mai aplica în țara noastră în anul 2022”, a spus expertului în egalitate de gen de la organizația non-guvernamentală.
Statistici și percepții
Violența domestică este o problemă răspândită în România, influențată de inegalitățile de gen și de tradiții sociale.
Conform datelor furnizate de o organizație non-guvernamentală, 1 din 4 români consideră acceptabil ca un bărbat să-i interzică partenerei accesul la propriile resurse financiare sau la un cerc social – comportamente care constituie forme de violență financiară și socială.
Datele relevă că în 2024, forțele de ordine au intervenit în peste 130.000 de cazuri de violență domestică, iar 12.985 de persoane, inclusiv 2.486 de femei, 10.316 minori și 183 de bărbați, au beneficiat de servicii specializate. În primele cinci luni ale acestui an, 25 de femei au fost ucise de partenerul sau fostul partener, potrivit aceluiași set de date.
Organizația non-guvernamentală subliniază că aceste cifre reprezintă doar o parte din realitate.
„Multe cazuri de violență domestică nu sunt raportate din cauza fricii, a rușinii, a lipsei de informații, a atribuirii de vină victimei, inclusiv de către instituții dar și din cauza resurselor insuficiente ale serviciilor de sprijin”, a avertizat Elena Samoilă, expertă în egalitate de gen.
Unde eșuează statul român
Una din principalele probleme identificate de ONG-uri este accesul insuficient la informațiile relevante pentru publicul larg. Informații despre ordinul de protecție provizoriu, ordinul de protecție definitiv, precum și despre monitorizarea agresorilor prin brățări electronice sunt esențiale. Această măsură recentă introdusă în legislație poate salva vieți.
Accesul la servicii pentru victime este încă limitat. Adăposturile, consiliere psihologică și asistență juridică sunt subfinanțate. Lipsa formării adecvate a specialiștilor (polițiști, procurori, judecători, medici sau asistenți sociali) duce la situații în care victimele nu sunt crezute sau descurajate să depună plângere.
Este necesară o formare continuă a specialiștilor care se ocupă de violență domestică, pentru o mai bună înțelegere a dinamicilor de putere din relațiile problematice.
Pe termen lung, soluția constă în educație. Copiii trebuie să înțeleagă egalitatea de gen.
Violența de gen este o problemă existentă și în alte state europene. Ce strategii au adoptat aceste țări pentru combaterea ei?