România nu este singura țară afectată de discursul discriminatoriu împotriva migranților economici. În Bulgaria și Grecia, politicieni naționaliști și indivizi influenți au amplificat retorica urâtă și au instigat la violență. În timp ce aceste țări importă forță de muncă din țări precum Bangladesh, muncitorii asiatici sunt ținta unei ostilități crescânde, o situație similară cu cea întâlnită în România.
- La sfârșitul anului 2024, în România erau peste 135.000 de lucrători străini cu contracte legale, contribuind la bugetul de stat.
- Majoritatea proveneau din țări asiatice, cum ar fi Nepal (peste 31.000), Sri Lanka (aproape 19.000), India (peste 10.500) și Bangladesh (aproximativ 7.600).
- „În primii doi ani, am câștigat 2.500 de lei, dar angajatorul mi-a asigurat cazare și transport. Trimiteam acasă toți banii. (…) Nu dorim să rămânem toată viața în Europa”, a declarat un lucrător din Sri Lanka, venit în România acum patru ani.
În București, marți seară, un eveniment de violență a stârnit indignare: un livrator din Bangladesh a fost agresat fizic la semafor. Agresorul, care a strigat „Întoarce-te în țara ta!” și „Ești un invadator!”, se află acum sub arest preventiv, acuzat de violență cu motivație rasială.
Nu a fost primul incident de acest gen. Recent, la o fabrică de mobilă din Baia Mare, au izbucnit tensiuni între lucrători români și nepalezi. În 2020, localnicii din Ditrău s-au manifestat împotriva angajării unor lucrători din Sri Lanka la o brutărie din localitate.
Incidentul din București a atras atenția prin brutalitatea sa, dar și prin contextul declarațiilor făcute de un parlamentar, care a îndemnat publicul să refuze servicii de la livratorii străini și a criticat importul de lucrători necalificați din Asia și Africa.
Discursul anti-imigranților s-a extins și în Bulgaria, influențat de discursuri naționaliste și pro-ruse. La fel, lucrătorii din Asia sunt ținta unor critici și a unor acuze de subminare a pieței muncii în Grecia, unde au apărut incidente violente.
Incident violent împotriva unui cetățean afgan în Bulgaria
În martie 2024, Javed, un afgan care locuiește în Bulgaria de peste 20 de ani, a fost agresat fizic de un grup de tineri. Incidentul a creat o reacție în lanț, culminând cu proteste naționaliste în Sofia.
Violență împotriva lucrătorilor străini în Grecia
În Grecia, comunitatea pakistaneză a raportat cel puțin opt atacuri discriminatorii. În unele cazuri, victimele au fost agresate de proprii angajatori. Un lucrător a fost bătut cu sălbăticie și apoi lovit cu mașina de către șeful său, după ce și-a cerut salariul. Un alt incident a inclus amenințări cu arme.
Grecia, a trecut o perioadă tensionată similară în perioada 2012-2015, cauzată partial de un partid de extremă dreaptă.
Lipsa forței de muncă și nevoia de imigranți
În ultimii ani s-a constatat o nevoie crescândă de lucrători din țări extra-UE. Lipsa forței de muncă în sectoare precum construcții, agricultură și turism, se agraveaza, afectând economia ţărilor europene.
Bulgaria, de exemplu, a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de lucrători străini, în special din Asia Centrală, deoarece sectorul productiv și turismul depind de forta de muncă imigrantă. Situație similară se extinde și in România, cu tot mai mulți oameni din Asia fiind angajați.
Situația din România
În România, deficitul de forță de muncă este susținut de un număr de peste 135.000 de lucrători asiatici cu angajări legale, cu un număr semnificativ din Nepal, Sri Lanka, India și Bangladesh. Potrivit diverselor estimări, nevoia de personal din aceste sectoare crește anual.
Din cauza migratiei și a îmbătrânării populației, Guvernul român a sporit contingentul de lucrători străini, în ultimii ani, pentru a aborda problemele generate de scăderea forței de muncă din sectoare strategice pentru economie, crescând contingentul maximal cu peste 18 ori.
Experiențe personale ale lucrătorilor străini
Muncitorii declara că experiențele lor variază, unii raportând o atitudine hostilă, în timp ce alții au avut experințe pozitive.