Virusul sincițial respirator reprezintă cea mai frecventă cauză de boală gravă și spitalizare la copii mici, fiind mai contagios decât COVID-19 și, în anumite situații, fiind responsabil pentru deces. În această perioadă, virusul a înlocuit temporar gripa ca principal agent responsabil de infecțiile respiratorii, fiind prezent atât la copii, cât și la adulți.
Prevalența și impactul asupra populației
Dr. Adrian Marinescu, medic infecționist și manager al Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș”, afirmă că virusul sincițial respirator a depășit gripa, deși sezonul gripal este aproape de final. El explică faptul că virusul nu are o componentă strict sezonieră precum gripa, fiind responsabil pentru un număr mai mare de îmbolnăviri atât la adulți, cât și la copii.
Medicul pediatru Mihai Craiu precizează că virusul are cea mai mare rată de spitalizare și complicații la infecțiile virale ale copilului mic. El subliniază că, deși majoritatea cazurilor sunt ușoare, pot apărea complicații severe, inclusiv deces. Mai mult, virusul afectează și persoanele în vârstă sau cei cu afecțiuni cronice și imunitate scăzută, putând duce la forme grave și în aceste grupuri.
Severitatea și tratamentul infecției
Conform dr. Mihai Craiu, virusul sincițial respirator are potențial similar cu al gripei în cazul adulților. Nu există un tratament specific pentru infecție; medicii reduc simptomele și tratează eventualele complicații, precum insuficiența renală sau modificările organice.
Pentru prevenție, există un vaccin, însă în România acesta nu este compensat. Prețul vaccinului se apropie de 2.000 de lei în farmacii, fiind disponibil pentru femeile însărcinate și adulții peste 60 de ani. În alte țări, precum Spania, Italia și Regatul Unit, vaccinul este compensat, ceea ce a condus la o reducere a cazurilor.
Lipsa centralizării și diagnosticarea
În România, numărul de cazuri de infecție cu virusul sincițial respirator nu este centralizat, spre deosebire de îmbolnăvirile de gripă. Institutul Național de Sănătate Publică publică doar date săptămânale privind totalul infecțiilor respiratorii și al gripelor.
Medicii din spitale precum Institutul pentru Sănătatea Mamei și Copilului menționează că, anterior pandemiei, testarea pentru VSR era rar utilizată, fiind posibilă doar în spitale mari și cercetare. În prezent, testarea rapidă, realizabilă în maxim 10 minute, a devenit accesibilă, facilitând diagnosticarea precisă.
Vârstele cele mai vulnerabile și simptomele
Infecția cu virusul sincițial respirator este principala cauză de spitalizare pentru copiii sub un an, atât în România, cât și mondial. La adulți, în această perioadă, virusul a înlocuit în mare parte virusurile gripale, fiind prezent în număr mai mare decât acestea.
Semnele de alarmă pentru părinți sunt respirația dificilă, șuierătoare, mișcări anormale ale capului sau pieptul ridicat, bătăi de aripioare nazale și respirație aproape exclusiv cu burta. În aceste cazuri, copilul trebuie dus de urgență la spital pentru monitorizare și tratament cu oxigen sau ventilație non-invazivă.
Pentru simptome ușoare, precum febra și tusea, se recomandă hidratarea și administrarea de antitermice. Febra nu trebuie confundată cu semne de gravitate, iar părinții trebuie să fie atenți la evoluția respirației.
Contagiozitatea și riscul de transmitere
Virusul sincițial respirator are o contaminație mai mare decât SARS-CoV-2, dar mai mică decât rujeola, fiind transmis la aproximativ 4–5 persoane de către o singură persoană infectată, în anumite condiții. Copiii mici sunt foarte contagioși în faza inițială a bolii, când simptomele sunt minime sau absent.
Conform medicului Mihai Craiu, transmiterea poate avea loc chiar înainte de apariția sindromului respirator evident. Astfel, neușii pot fi contagioși înainte de debutul simptomelor clare, iar copiii în faza inițială nu trebuie duși în colectivitate pentru a evita răspândirea virusului.
Mai mult, riscul pentru copiii mici și bătrâni este mai mare decât cel pentru pacienții cu COVID-19, pentru că cazurile severe și complicațiile sunt mai frecvente în aceste grupuri.
Statistici și monitorizare în România
Numărul exact de cazuri de VSR nu este centralizat, însă Institutul pentru Sănătatea Mamei și Copilului raportează între 45.000 și 55.000 de prezentări urgente pe an, dintre care 4.000–5.000 sunt cazuri de bronșiolită. Nu s-au înregistrat decese din cauze respiratorii, dar au fost pacienți care au necesitat ventilație.
Vaccinul și perspectivele de prevenție
Există un vaccin pentru prevenirea infecției cu virusul sincițial respirator, însă în România nu este compensat și costă aproape 2.000 de lei. Vaccinul poate fi administrat femeilor însărcinate, pentru protejarea nou-născuților, precum și persoanelor peste 60 de ani.
Din cauza lipsei de compensare, vaccinarea a rămas la nivel individual, iar impactul asupra cazurilor a fost limitat. În țările unde vaccinul este acoperit de sistemul de sănătate, s-a observat o scădere a numărului de cazuri severe și de spitalizări.
Medicul Mihai Craiu propune ca, în România, prevenția să se concentreze pe copiii foarte mici și persoanele din vârsta a treia, prin măsuri de vaccinare gratuite și reglementări specifice pentru grupurile vulnerabile.
Virusul sincițial respirator continuă să fie o problemă majoră pentru sănătate publică în România, având potențial de a produce cazuri grave și complicații, mai ales în absența unui program de vaccinare compensat la nivel național.