Președintele rus Vladimir Putin a afirmat că Rusia va „elibera” regiunea Donbas și așa-numita „Novorossia” „în orice caz – prin mijloace militare sau de altă natură”, reafirmând obiectivele teritoriale care stau la baza agresiunii din Ucraina. Declarațiile vin în contextul în care Kievul pregătește un nou set de negocieri de pace cu Statele Unite, concomitent cu eforturile Moscovei de a negocia direct cu administrația Trump. Dacă ar fi implementate complet, aceste planuri ar extinde teritoriul controlat de Rusia mult mai aproape de flancul estic al NATO – inclusiv de frontierele României – însă, pentru moment, rămân la nivel de intenție, nu de realitate pe teren.
Ce reprezintă Donbas și „Novorossia” în strategia lui Putin
Într-un interviu acordat mass-mediei indiene înaintea vizitei la New Delhi, Vladimir Putin a menționat că Rusia va „elibera Donbasul și Novorossia în orice caz”, iar „victoria” va fi atinsă atunci când „aceste teritorii vor fi eliberate”. Donbasul, în estul Ucrainei, a fost deja declarat anexat de Moscova, însă nu se află sub control total al armatei ruse.
„Novorossia” reprezintă însă un termen mult mai larg. Provine din epoca Imperialei Țariste și desemna, în general, zone din sudul și estul Ucrainei de astăzi – inclusiv zona de coastă la Marea Neagră. În discursul lui Putin, conceptul a fost reactivat încă din 2014, când Rusia a anexat Crimeea. Dacă Rusia ar reuși să ocupe și să mențină întregul Donbas și zona revendicată de Kremlin sub denumirea „Novorossia”, s-ar crea un culoar terestru continuu de la granița rusă până în Crimeea și mai departe spre sudul Ucrainei, având potențialul de a ajunge aproape de Republica Moldova și frontiera cu România.
Deocamdată, însă, analize independente, precum cea a Institutului pentru Studierea Războiului, estimează că, la ritmul actual al ofensivei, armata rusă ar putea ajunge să controleze întregul Donbas (regiunea Donețk) abia în jurul anului 2027, ceea ce indică faptul că obiectivul maxim rămâne departe, notează CNN.
Discuții cu SUA și un plan de pace controversat
În paralel cu declarațiile aggressive, Putin a avut la Moscova o întâlnire prelungită cu delegația americană condusă de trimisul special Steve Witkoff și de ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner. Părțile au discutat un plan de pace în 28 de puncte, elaborat de administrația Trump și deja făcut public, document perceput de mulți analisti occidentali ca fiind favorabil Rusiei și dificil de acceptat pentru Kiev.
Putin a declarat ulterior că Moscova nu susține toate punctele propunerii americane, dar a insistat că „fără discuții pe tema teritoriului” Rusia nu vede „o soluție pentru criză”. A reafirmat solicitarea ca Ucraina să-și retragă trupele din Donbas și să înceteze acțiunile militare.
Președintele Trump a menționat că delegația americană a avut „o întâlnire foarte bună” cu Putin și că liderul de la Kremlin „ar dori să vadă sfârșitul războiului”, însă a recunoscut că „e nevoie de doi pentru tango”, sugerând că, fără acceptarea unor condiții dure de către Ucraina, un acord rapid este improbabil.
Impactul unui astfel de scenariu asupra flancului NATO
Pentru Ucraina, acceptarea pierderii oficiale a regiunii Donbas și a unei eventuale extensionări a „Novorossiei” ar însemna renunțarea la o parte crucială din teritoriu și la accesul complet la Marea Neagră. Pentru NATO, un astfel de scenariu ar apropia mai mult forțele ruse și infrastructura militară a Moscovei de statele membre de pe flancul estic.
Extinderea controlului rus de-a lungul coastei ucrainene ar modifica echilibrul de securitate din bazinul Mării Negre și ar exercita o presiune suplimentară asupra vecinilor, inclusiv asupra României, chiar dacă Alianța dispune de mecanisme de descurajare și apărare. În prezent, diferența dintre ambițiile anunțate de Kremlin și situația reală pe front rămâne semnificativă, iar negocierile de pace se confruntă cu problema fundamentala: cât teren este dispusă Ucraina să cedeze și cu ce garanții pentru a opri conflictul.