Rusia și Ucraina continuă negocierile pentru încheierea conflictului, în contextul unor propuneri pentru un termen-limită de soluționare până în iunie și tensiuni persistente legate de controlul teritorial, în special asupra zonei Donbas și centralei nucleare de la Zaporojie.
Amenințarea Rusiei față de NATO, în contextul unei posibile încetări a focului
Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la Munchen, a afirmat că amenințarea reprezentată de Russia pentru flancul estic al NATO s-ar putea intensifica după o eventuală încetare a focului în Ucraina. El consideră că forțele președintelui rus Vladimir Putin sunt momentan blocate în Ucraina, pierzând mii de soldați săptămânal. Ischinger a subliniat că o pauză în conflict ar putea permite Kremlinului să își reînarmeze forțele în pace, ceea ce ar crește pericolul pentru NATO. El a exprimat sprijin pentru o soluție de pace, dar a avertizat că o astfel de încetare fără reducerea semnificativă a arsenalului militar rus ar putea crește riscurile pentru România și alte țări din zonă.
Ediția din acest an a Conferinței de Securitate de la Munchen se va desfășura în perioada 13-15 februarie.
Inițiativele SUA pentru un acord rapid între Rusia și Ucraina
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că Statele Unite au propus o nouă rundă de negocieri între Moscova și Kiev, pentru o săptămână, la Miami. Zelenski a spus că Washingtonul vrea ca războiul să fie încheiat înainte de începerea verii, iar părțile vor face presiuni pentru respectarea acestui termen. Liderul de la Kiev a menționat că Ucraina a sugerat un plan de etapizare a acordului de pace.
Potrivit publicației Axios, termenul propus de Washington este ambițios, având în vedere diferențele semnificative între pozițiile Moscovei și Kievului. De asemenea, Ucraina trebuie să organizeze un referendum pe tema acordului, ceea ce ar putea dura câteva luni. Președintele american Donald Trump a afirmat vineri că „s-ar putea întâmpla ceva” în privința negocierilor ruso-ucrainene.
Discuții în rândul oficialilor de rang înalt și evoluția negocierilor
Miercuri și joi, oficiali din Rusia și Ucraina s-au întâlnit la Abu Dhabi, într-o a doua rundă de negocieri mediate de emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Zelenski a menționat că delegația rusă a schimbat discursul, mergând mai mult pe discuții concrete despre disponibilitatea de a face anumite concesii.
Aceste negocieri au inclus un grup de lucru militar, care a discutat monitorizarea și respectarea unei eventuale încetări a focului. Liderul ucrainean a spus că partea americană a confirmat implicarea activă în monitorizarea acestui proces. În același timp, s-a purtat și un dialog politic pentru a depăși blocajul legat de cererea Rusiei de retragere a Ucrainei din zonele controlate din Donbas.
Principala problemă: controlul asupra Donbasului și centralei de la Zaporojie
Rusia insistă pentru controlul întregii regiuni Donbas, deși Ucraina controlează peste 5.000 de kilometri pătrați din zonă, conform Reuters. Kievul consideră această cerere inacceptabilă, arătând disponibilitate pentru soluții precum zone demilitarizate sau de liber schimb. Sursele din negocieri indică faptul că progrese concrete în privința soluționării problemelor teritoriale nu s-au realizat încă.
Un punct critic îl reprezintă și centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa. Informațiile sugerează că administrația Trump a propus ca SUA să gestioneze centrala și distribuirea energiei către Rusia și Ucraina. Moscova insistă asupra controlului asupra centralei și oferirea de energie ieftină Ucrainei, propunere considerată inacceptabilă de Kiev.
Chiar dacă s-ar ajunge la un acord, Ucraina ar putea refuza la referendum orice concesii teritoriale. Rusia controlează formal 20% din teritoriul ucrainean, inclusiv peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014, și părți din Donbas pe care le-a cucerit înainte de invazia din februarie 2022. Estimările indică o câștigare a aproximativ 1,3% din teritoriul ucrainean de la începutul anului 2023.
Conflictul continuă, iar zonele disputate și controlul asupra infrastructurii strategice rămân puncte de tensiune între cele două țări.