„Suntem într-unul dintre cele mai dificile momente ale istoriei noastre. Este un interval de mare presiune asupra Ucrainei. Este posibil să enfrentăm alegeri extrem de dificile: fie să pierdem demnitatea, fie să riscă să ne pierdem un partener cheie. Fie 28 de provocări majore, fie o iarnă foarte dificilă”, a afirmat Zelenski în mesajul său, referindu-se la planul de pace în 28 de puncte propus de SUA, ce include concesii semnificative pentru a atinge o înțelegere cu Rusia, în special cedarea teritoriilor.
Conform mai multor surse citate de Reuters și Washington Post, președintele american Donald Trump dorește ca Ucraina să semneze până joi, 27 noiembrie, cel puțin un acord-cadru, acceptând principalii piloni ai planului, în caz contrar amenințând Kievul cu sistarea transferurilor de arme și informații către Ucraina.
Președintele Zelenski, afectat de un scandal de corupție implicând apropiați, se află acum sub presiune dublă din partea Washingtonului și Moscovei. Rusia i-a solicitat vineri să accepte negocieri urgente, înainte de a pierde alte teritorii, pe fondul deteriorării situației frontului ucrainean.
Totalitar, Zelenski a afirmat că va prezenta „alternative” planului americane. „Voi aduce argumente, voi convinge, voi propune soluții diferite”, a spus el, asigurând că nu va „trăda” Ucraina.
„Vom lucra cu calm alături de America și partenerii noștri. Vom căuta soluții constructive cu principalii aliați”, a adăugat Zelenski, menționând sprijinul continuu al țărilor europene, care și-au reafirmat loialitatea față de Ucraina, nefiind de acord cu planul de pace propus de SUA, elaborat fără consultarea lor.
„Europa ne susține. Credem că Europa va fi alături de noi!”, a declarat președintele ucrainean. Totuși, acesta a admis că situația politică și militară rămâne dificilă. „Suntem precum oțelul, dar orice metal, oricât de rezistent, poate ceda”, a recunoscut Zelenski.
Planul, format din 28 de puncte, prevede cedarea de către Ucraina Rusiei a întregii regiuni Donbas (formată din provinciile Donețk și Lugansk), care, împreună cu peninsula Crimeea, ar fi recunoscute de facto ca teritorii rusești. Teritoriile din Donbas abandonate de Rusia, aflate momentan sub control ucrainean, ar deveni zone tampon demilitarizate, iar provinciile Herson și Zaporojie ar fi împărțite de-a lungul frontului, înghețându-se linia de contact. În același timp, Rusia ar urma să se retragă din zonele ocupate din Dnipropetrovsk și Harkov.
De asemenea, Ucraina va trebui să reducă numărul militarilor la maximum 600.000 de soldați, să renunțe la arme cu rază lungă de acțiune și să abandoneze aspirațiile de aderare la NATO, adoptând neutralitatea militară în Constituție.
În plus, Ucraina ar putea beneficia de garanții de securitate occidentale, în cadrul cărora orice agresiune asupra sa va fi considerată o agresiune asupra „comunității transatlantice”, fără prezență militară pe teritoriul ucrainean. Totuși, avioane de luptă europene ar putea staționa în Polonia, în cadrul acestor garanții.
Planul cuprinde și măsuri economice, precum direcționarea a 100 de miliarde de euro din activele rusești blocate în Occident către reconstrucția Ucrainei, la care vor contribui și aliații europeni cu aceeași sumă, în timp ce SUA vor avea beneficii financiare din participarea la aceste activități. Energia de la centrala nucleară Zaporojie, actualmente controlată de forțele ruse, va fi distribuită egal între Ucraina și Rusia.
Sancțiunile impuse Rusiei vor fi ridicate gradual, conform planului. Ucraina va organiza alegeri în maximum o sută de zile și va adopta legislație pentru recunoașterea oficială a utilizării limbii ruse în învățământ și mass-media.