Scandalul de corupție care a afectat guvernul de la Kiev, implicând apropiați ai președintelui Volodimir Zelenski, îl vulnerabilizează pe liderul ucrainean și fragilizează eforturile militare ale țării, scrie publicația The Economist.
Implicarea în scandalul de corupție la nivel guvernamental din Kiev indică o criză internă de amploare, fiind cea mai gravă de la începutul invaziei rusești din februarie 2022.
Surse din cadrul administrației, citate de publicație, au declarat că președintele Volodimir Zelenski a fost „șocat” de măsura acuzațiilor aduse membrilor apropiați din cercul său de colaboratori.
El a inițiat măsuri pentru a se distanța de unele dintre persoanele implicate în anchetă.
Totuși, zilele următoare se anunță tensionate, deoarece unii observatori îl îndeamnă pe liderul ucrainean să elimine pe cei mai controversați colaboratori pentru a-și proteja imaginea și administrația.
Informații surprinzătoare din investigație
Procesul penal care a declanșat acest scandal este o realizare a instituțiilor anticorupție din Ucraina, chiar cele pe care președintele intenționa să le submineze pentru a le limita autonomia vara trecută.
Utilizând înregistrări secrete ale conversațiilor din apartamente și birouri din Kiev, procurorii au documentat un plan de deturnare de cel puțin 100 de milioane de dolari de la compania nucleară de stat Energoatom.
Detaliile, dezvăluite mai ales în weekend de un articol al Financial Times, sunt șocante.
Autoritățile au descoperit o toaletă din aur într-un apartament deținute de Timur Mindici, fost partener de afaceri și colaborator apropiat al președintelui. Mindici este acuzat că ar fi unul dintre liderii rețelei infracționale.
Acesta a părăsit țara cu câteva ore înainte ca procurorii de la Biroul Național Anticorupție (NABU) să ajungă la domiciliul său, sugerând că ar fi fost avertizat anterior.
O parte din averea furată a fost transferată în Rusia. Alți bani au fost cheltuiți pentru construirea a patru vile luxoase în zona apropiată de Kiev, aparent destinate lui Oleksii Cernișov, fost viceprim-ministru, și altor oficiali anonimi.
Cernișov, Halușcenko și Hrinciuk neaga orice implicare în acte de corupție.
Bani ascunși și probleme sociale
Potrivit anchetei, ca într-un scenariu de film cu mafioți, suspecții foloseau aliasuri pentru a evita identificarea reală. Investigatori susțin că „Carlson” se referea la Mindici, „Che Guevara” la Cernișov și „Profesorul” la Halușcenko.
În transcrieri, unul dintre acuzați se plânge de dureri de spate cauzate de transportul sacilor grei cu bani în Kiev.
Un alt suspect sugerează că ar fi o „risipă de fonduri” să se investească în protejarea unor substații electrice strategice în apropierea centralelor nucleare.
Aceste substații au fost vizate de atacuri cu drone și rachete rusești pe 8 noiembrie, chiar înainte de izbucnirea scandalului.
Conform The Economist, comportamentul cinic al suspecților i-a șocat pe cetățenii ucraineni, mulți dintre aceștia trăind fără curent electric și având membri de familie pe linia frontului, confruntați cu riscuri de viață din cauza agresiunilor rusești recente.
Conflict între suspecți și forțele anticorupție
Membrii grupului acuzat nu păreau să fie conștienți că sunt înregistrați până în iulie. După ce au descoperit, au început să amenințe anchetatorii de la NABU și chiar le-au accesat adresele și imaginile de supraveghere pentru a le monitoriza activitatea.
Au fost adoptate metode creative pentru a evita supravegherea și pentru a colecta probe.
Totodată, administrația prezidențială a exercitat presiuni asupra autorităților anticorupție. Pe 21 iulie, mai mulți anchetatori au fost reținuți de serviciile de securitate, iar în urma acțiunilor, un proiect de lege a fost rapid adoptat pentru a limita independența agențiilor de luptă împotriva corupției, măsură ulterior anulată.
Procurorii au încercat fără succes să incrimineze pe Oleksandr Kimenko, șeful SAPO, parchetul anticorupție. Acesta afirmă că ancheta a continuat doar pentru că biroul prezidențial nu și-a atins obiectivele.
„Dacă legea nu ar fi fost abrogată, nu am fi putut finaliza ancheta”, a spus el.
Săpături adânci în trecutul schemei
Surse din anchetă afirmă că încă nu se cunoaște exact până unde se întind informațiile despre schemele de fraudare, care includeau comisioane de 10-15% pentru contractele energetice cu Energoatom.
Președintele Zelenski a participat la o convorbire telefonică cu unul dintre suspecți, dar nu într-un mod incriminator. Se pare că rădăcinile acestei rețele se întind pe decenii, anterior preluării funcției din 2019.
Mulți dintre cei bănuiți și unul dintre birourile implicate au legături cu Andrii Derkaci, un fost deputat și fost conducător al Energoatom în anii 2000, care a fugit în Rusia în 2022. Surse indică faptul că președintele nu putea avea cunoștință de toate detaliile schemei, mai ales în contextul eforturilor legate de război.
„Dacă Zelenski ar fi știut despre amploarea infracțiunilor, nu ar fi abrogat legea în iulie”, afirmă o sursă apropiată NABU, citată de publicație.
Impact asupra efortului de apărare al Ucrainei
Cu toate acestea, apropierea oficialilor de scandal poate avea consecințe grave pentru viitorul politic al președintelui. Un oficial al serviciilor de informații a descris situația drept „o lovitură de proporții asemănătoare cu una de tip nuclear”.
Scandalul reprezintă o amenințare pentru rezistența Ucrainei în lupta împotriva Rusiei din două direcții.
Pe plan intern, scandalul poate încuraja dezinteresul și dezertarea soldaților. Liniile frontului, deja sub presiune, riscă să se fragilizeze.
Extern, scandalul poate limita susținerea financiară și logistică, estimată la peste 100 miliarde de dolari anual, esențială pentru continuarea conflictului.
Unii experți vor să folosească these dezvăluiri ca argument pentru reducerea sprijinului internațional, în loc să vadă în ele o indicație a independenței instituțiilor anticorupție.
Mai mulți diplomați europeni și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul politic al scandalului.
Guvernul a anunțat intenția de a realiza un control riguros asupra companiilor de stat, însă mulți consideră că este nevoie de o reformă profundă a administrației.
Un posibil țintă este Andrii Iermak, șeful de cabinet al președintelui, criticat pentru concentrarea excesivă a puterii. Deși nu este acuzat direct de corupție, vulnerabilitatea sa crește odată cu amploarea scandalului. Susținătorii săi afirmă că a fost nedrept criticat.
Zelenski nu dispune de soluții simple. Anchetele și conflictele cu organismele anticorupție au început încă din iulie, iar odată cu expunerea publică a investigației, unii suspecți pot face acorduri și pot dezvălui informații compromițătoare.
Au fost deja arestate cinci persoane, iar alte posibile arestări urmează. Durata totală a anchetei ar putea depăși un an.
Surse din cadrul autorităților afirmă că focusul cercetărilor se menține pe sectorul apărării naționale, ceea ce atrage atenția asupra elitei conducătoare.
Unele voci solicită o resetare totală a guvernului, în timp ce altele consideră că președintele poate utiliza această situație pentru a-și elimina oficialii considerați inutile sau dăunători.
„Zelenski se confruntă cu o zi de răspuns în fața justiției”, a declarat un înalt oficial. „Opțiunile nu sunt favorabile: să se sacrifice parțial sau să rămână în riscul de a fi blocat complet”, a adăugat acesta, citat de publicație.