Au trecut opt luni de când Curtea Constituțională a decis, cu majoritate de voturi, ca declarațiile de avere să nu mai fie publicate pe site-ul ANI și nici pe paginile online ale instituțiilor publice. Ce implică această hotărâre? Informații despre averi păstrate în secret pentru peste patru luni. Acest an va fi primul în care oficialii își pot păstra intimitatea. Ei, nu și noi. Primul an în care nimeni nu va mai cerceta conturile demnitarilor, vilele sau mașinile acestora. S-a ridicat un obstacol în fața investigațiilor jurnalistice. Întreaga responsabilitate este transferată de către clasa politică către o instituție în stare de inertie – ANI.
Care a fost preocuparea principală a Curții Constituționale pentru societate? CCR consideră că încălcarea vieții private are loc dacă publicul are acces la informații despre autovehiculele și locuințele demnitarilor. Practic, transparența excesivă este percepută ca dăunătoare, iar problema corupției devine minoră.
„Posibilitatea ca orice persoană să consulte detalii despre situația financiară și patrimoniul declarantului și ale familiei acestuia duce la vulnerabilizarea securității personale și a demnității”, a transmis CCR.
Judecătorii au stabilit, Parlamentul a răspuns cu tăcere. Ce a făcut Legislativul după hotărârea CCR din mai 2025, care face declarațiile de avere confidențiale? Nimic în opt luni.
S-au prefăcut că adoptă măsuri, în timp ce păstrează tăcerea complice. Nu doar că nu au inițiat un proiect în 45 de zile, termenul pentru alinierea legii la decizia CCR, dar în cele 250 de zile următoare nici nu s-a mișcat nimic. Marile formațiuni politice nu au înregistrat niciun demers oficial pentru armonizarea cadrului legal.
PSD, PNL și UDMR, partidele din Coaliția de guvernare, se pregătesc pentru o viitoare eliminare a transparenței.
În fiecare an, în luna iunie, se depun declarațiile de avere și interese. Anul 2026 aduce o schimbare majoră: declarațiile vor fi făcute în secret, doar către ANI. Publicul nu va mai avea acces la aceste informații.
CCR a fost cel care a închis calea de acces. Pe lista susținătorilor acestei restricții se află, fără surprize, și judecători avizați de PSD precum Cristian Deliorga sau Gheorghe Stan.
Poate acesta este obiectivul clasei politice, de a scăpa, după două decenii, de obligația depunerii declarațiilor de avere, după ce unii demnitari au fost deja acuzați de corupție. Victor Ponta, fost candidat la președinție, a ales să nu își mai publice declarația de avere pe site-ul Camerei Deputaților în iunie 2025.
Modificări în declarațiile de avere: cum dispar soțiile sau soții din actele oficiale
Însă CCR nu a decis doar secretizarea declarațiilor de avere. A introdus și alte măsuri.
Vă amintiți de înlăturarea lui Adrian Năstase din poziția de președinte al Camerei Deputaților? Pentru cei tineri, Adrian Năstase, fost șef PSD, a fost aproape de a deveni președinte al României în 2004. Ulterior, a fost condamnat pentru acte de corupție. Soției sale, Năstase i-a fost atribuită o moștenire de 400.000 de dolari de la o mătușă, cunoscută drept „Mătușa Tamara”.
Imediat, s-a dovedit că totul era o acțiune ilegală, iar susținătorii lui Năstase din PSD l-au înlăturat din funcție în „noaptea cuțitelor lungi”. Acest eveniment a avut loc acum două decenii.
De ce am adus în discuție cazul soției lui Năstase? Pentru că decizia CCR din 2025 prevede că demnitarii nu trebuie să depună informații despre averea partenerilor de viață. Deși istoria ne-a învățat că astfel de informații erau importante pentru transparență, CCR consideră altfel.
Prin declarațiile de avere, am accesat informații despre proprietățile oficialilor, autoturisme, conturi bancare și venituri anuale. Uneori, am descoperit moșteniri. Aceste declarații au fost publice și disponibile pentru orice cetățean, nu doar pentru jurnaliști. Au servit apoi ca și sursă pentru anchete și verificări asupra contractelor cu statul.
Vedeți cât de mult se bucură partidele când pot scăpa de aceste responsabilități?
„Din moment ce decizia CCR a fost publicată, ce mai poate face PSD?”, afirmă liderul grupului PSD din Camera Deputaților, Ștefan Popa. Într-un interviu, acesta recunoaște că partidul său nu a inițiat niciun demers legal privind această decizie și nu intenționează să o facă.
Coordonatele sunt similare și pentru PNL sau UDMR. S-au discutat scenarii, au fost analizate opțiuni, dar decizia finală este pentru pasivitate. În rezultat, nu a fost propus niciun proiect de lege pentru modificarea cadrului legal.
Sunt voci în Parlament care anticipează o „declarație de interese financiare, fără detalii, cu segmente și limite valorice”, similară cu decizia CCR. În octombrie 2025, un proiect de lege venit din partea useriștilor avea ca scop păstrarea caracterului public al declarațiilor de avere, însă până în prezent nu s-au făcut pași concreți. În decembrie, proiectul a fost transmis în Camera Deputaților pentru dezbatere.
O instituție în stare de inertie
Ajungem la Agenția Națională de Integritate, singura organizație cu autoritatea de a vedea declarațiile de avere și interese. Însă, ANI se află într-un proces de stagnare, iar politicienii știu asta. Site-ul Snoop.ro a semnalat, în ianuarie, că de la iulie 2025, Agenția nu are un președinte ales de Senat.
Este condusă temporar de un vicepreședinte, a cărui candidatură pentru postul de președinte nu a fost aprobată în ianuarie, obținând doar 6 puncte din maxim. Candidaturile celorlalți au fost respinse cu scoruri de 4 și 5. Următorul concurs este programat pentru mai, iar până atunci, conducerea nu va fi validată oficial de Parlament.
„Decizia CCR riscă să afecteze angajamentele internaționale ale României în domeniul combaterii corupției și asigurării integrității funcționarilor publici”, a avertizat ANI în mai 2025.
Organizația a încercat să reacționeze. La 25 noiembrie, a trimis o solicitare ministrului Justiției, Radu Marinescu (PSD), pentru a modifica legislația privind integritatea, în contextul deciziei CCR și al recomandărilor OCDE. Totuși, răspunsul Ministerului a fost că există o analiză în curs, fără alte clarificări.
Mașini de lux ascunse în firme
Snoop.ro a evidențiat cum aleși locali și membri ai Parlamentului folosesc autoturisme de înaltă gamă zilnic, dar fără a le declara în actele oficiale. În cazul președintelui Comisiei de Apărare, Mihai Weber (PSD), autoritățile au confirmat că acesta a folosit mașina unei firme în interes personal. Unii parlamentari justifică astfel de deținere prin apartenența la „firma mamei” sau „cu ajutorul unui prieten”, sau afirmă că urmează să o cumpere în viitorul apropiat.
De exemplu, deputatul PSD Răzvan Ciortea a reușit să acumuleze sume mai mari în conturi decât veniturile familiei lui, explicând că mama a făcut donații pe care nu le-a declarat, fără a-și aminti exact anul și valoarea donației.
Astfel de cazuri individuale sunt frecvente în ultimele luni. Averea unei familii, precum cea a lui Băluță, rămâne fără explicație oficială.
Într-un climat în care societatea cere o mai mare transparență, iar partidele cheltuiesc sume considerabile pentru imaginea lor, singurii acoperiți de secrete sunt oficialii. Cei care conduc țara vor să păstreze confidentialitatea averilor și a bunurilor deținute în funcții publice. Cum poți să ceri oamenilor să implementeze reforme economice, dacă protejezi și ascunzi resursele celor în funcții publice? Ce mesaj transmit politicienii? Că anticorupția a fost doar o iluzie și că mașinile de lux din curtea Parlamentului sunt fantezii.
De ce lipsesc dezbaterile reale în Parlament despre rolul declarațiilor de avere și interese? De ce pare că toți evită asumarea responsabilităților, sperând că, în iunie, vor putea declara că au scăpat de aceste întreperi?
Există cazuri în care integritatea fizică a parlamentarilor a fost compromisă din cauza depunerii declarațiilor? Deși astfel de exemple sunt rare, presa poate ilustra numeroase situații în care oficialii au fost vătumați pentru că au mințit sau au omis informații în declarațiile lor de avere și interese.