Marile evenimente naționale și internaționale își propun unirea vorbitorilor de limba română în Ziua Limbii Române, reamintindu-ne că limba română este o „patrie” și o „comoară”.
Pentru a sublinia importanța menținerii calității limbii române și pentru a sprijini comunitățile românești din străinătate, Ziua Limbii Române, declarată prin legea 53/2013, este marcată pe data de 31 august.
Ziua Limbii Române este sărbătorită de autorități și instituții publice, reprezentante diplomatice, institute culturale și instituții românești din străinătate prin organizarea de programe și activități culturale și educaționale dedicate limbii române.
„Cel lipsit de cuvinte nu are idei”
Învățată în familie și școală, iubită sau neglijată, limba română este vie și puternică, unind sau dezbinând, definind identitatea națională și transmițându-se din generație în generație.
Vasile Alecsandri considera limba română drept „tezaurul cel mai de preț pe care îl moștenesc copiii de la părinți, depozit sacru lăsat de generațiile anterioare.”
Mihai Eminescu vedea limba română ca „floarea sufletului național român.”
Limba română, bogată în istorie și dezvoltare, face obiectul studiilor științifice, inclusiv lingvistice, sociolingvistice, psiholingvistice și de geolingvistică, de peste un secol.
Concluziile acestor cercetări, precum și ale specialiștilor din educație, cultură și mass-media, nu sunt întotdeauna optimiste, uneori contrazicând perspectiva unui Nichita Stănescu, care spunea:
„A vorbi despre limba în care gândești este ca o zi de sărbătoare. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi exprimată decât în limba română. Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanță aparte îmi dau seama că ea o are! Această remarcă, această revelație am avut-o abia când am învățat o altă limbă.”
Limba română, cu diversitatea, bogăția și expresivitatea sa, nu așteaptă o zi specială pentru a fi celebrată. Marii gânditori, scriitori și poeți au cântat-o în operele lor, iar înțelepciunea populară a exprimat-o prin proverbe și zicători.
„Limba dulce mult aduce”.
„Limba ta e capul tău”.
„Limba îndulcește, limba amărește”.
Cine vorbește limba română?
Limba română, printre limbile romanice, este una dintre cele cinci cele mai răspândite, următoare spaniolei, portughezei, francezei și italienei. Este vorbită de circa 28 de milioane de persoane în întreaga lume, dintre care 24 de milioane o au ca limbă maternă. În România, unde este limbă oficială și maternă pentru peste 90% din populație, locuiesc 17 milioane de vorbitori.
Limba română este una dintre cele cinci limbi în care se desfășoară slujbe religioase pe Muntele Athos.
Limba română este vorbită și în alte țări, inclusiv Ucraina, Ungaria, Serbia (Valea Timocului), Bulgaria, și în comunitățile etnice românești din Croația, Slovenia, Slovacia și Polonia.
Emigranții români au răspândit limba și în alte țări, cum ar fi Israel, Italia, Spania, SUA, Canada, Franța, Germania, Portugalia, Cipru și Australia, unde se estimează că locuiesc peste 3 milioane de români.
Studenții străini sau expațiați din România constituie un număr important de vorbitori de limba română, ajungând până la peste jumătate de milion de arabi din Orientul Mijlociu care au studiat în România.
Limba română se predă ca limbă străină în instituții de învățământ din 43 de țări.
Varietățile limbii române
Deși cu mici diferențe de accent și pronunție, limba română este înțeleasă de toate comunitățile române, mai ales în Moldova, Muntenia, Transilvania, Oltenia, Basarabia sau Bucovina, zone în care există mai multe dialecte.
Graiul moldovenesc se remarcă prin pronunția accentuată a consoanei „ș”, numeroasele regionalisme și unele diferențe gramaticale față de limba literară.
Graiul ardelean se distinge prin calmul său specific, iar cel bănățean, printr-un amestec de elemente latine, române, slave, maghiare și germane, având și diferențe de gramatică și vocabular.
Graiurile timocean și mehedințean au fonetica distinctivă și fac legătura între graiul muntenesc și cel bănățean.
Graiul muntenesc, fiind cel mai apropiat de limba literară română din punct de vedere fonetic și lexical, a fost influențat de limbile greacă, bulgară și sârbă, dar și de diversele vremuri.
Utilizarea limbii române
Evoluția limbii române în spațiul public are aspecte îngrijorătoare pentru cei care apără importanța limbii vorbite și scrise corect. Greșelile de exprimare, folosirea necorespunzătoare a gramaticii și a vocabularului, limbajul „de lemn” și anglicismele abundente au tendința de a degrada limba română.
Un proiect de lege, respins, propunea obligativitatea cunoașterii și utilizării corecte a limbii române la angajații din administrație publică, însă măsuri suplimentare de monitorizare si educare sunt necesare
Începând din 2007, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române și Consiliul Național al Audiovizualului monitorizează modul în care posturile de radio și televiziune folosesc limba română, aplicând recomandări și sancțiuni.
Cu toate acestea, reglementările și sancțiunile nu sunt suficiente pentru a preveni degradarea limbii române. Neglijența, greșelile repetate și utilizarea excesivă a neologismelor sau anglicismelor afectează grav limba română.