În contextul disponibilizării a 170 milioane de euro pentru proiecte de energie verde și comunități energetice, autoritățile, industria și finanțatorii s-au reunit pentru a discuta despre trecerea de la concept la implementarea unor proiecte concrete. Evenimentul, intitulat „Conferința ALTREAL: Comunitățile de Energie – Viitorul Prosumatorilor, al Companiilor și al Administrațiilor Locale”, a avut loc pentru a clarifica pașii necesari și resursele disponibile pentru această inițiativă.
Resurse și stadiul pregătirii pentru proiecte de energie comunitară
Reprezentanții ministerelor au confirmat că, prin Programul pentru Tranziție Justă, sunt alocate 170 milioane de euro. Acești bani vizează finanțarea primelor comunități de energie în șase județe prioritare: Gorj, Hunedoara, Dolj, Prahova, Mureș și Galați, inclusiv Valea Jiului.
Finanțarea poate acoperi până la 98% din costurile eligibile, beneficiarii având astfel o contribuție minimă. Sumele pot susține proiecte pentru instalarea de panouri fotovoltaice, sisteme de stocare a energiei, pompe de căldură, panouri termice și infrastructură electrică la nivel local.
Stadiul legislativ și experiența anterioară
Constantin Saragea, reprezentant al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, a precizat că pregătirea legislativă este în avans. El a menționat că, din 2024, a fost creat un grup de lucru pentru elaborarea legislației privind comunitățile energetice. În cadrul apelurilor anterioare, s-au depus peste 1.400 de proiecte, cu o alocare totală de 700 milioane de euro.
El a subliniat importanța coordonării cu operatorii de distribuție și pregătirii documentației, pentru implementare rapidă. În prezent, se anunță un nou apel de 170 milioane de euro, în cadrul Programului Tranziție Justă, iar beneficiarii trebuie să se organizeze eficient pentru a genera primele proiecte funcționale.
Impactul comunităților de energie asupra economicii locale și sociale
Tudor Roșca, reprezentant al Ministerului Mediului, a afirmat că comunitățile de energie pot revitaliza zonele economice, atrag investiții și pot determina utilizarea eficientă a energiei produse local. Acestea pot include energie electrică, termică sau soluții integrate pentru reducerea emisiilor și accesul la energie pentru persoanele vulnerabile.
Asociația Energia Inteligentă a prezentat date despre sărăcia energetică în România, unde aproape o treime din gospodării au dificultăți în plata facturilor, iar aproape 5.500 de gospodării, locuite de peste 11.000 de persoane, nu au încă acces la energie electrică. Aproximativ 50% dintre acestea sunt copii.
Participanții au evidențiat oportunitatea reducerii facturilor gospodăriilor cu 40–80%, scăderii costurilor pentru IMM-uri cu până la 40%, diminuării cu până la 80% a presiunii asupra infrastructurii și revitalizării economice a zonelor sărace.
Se estimează că bugetul de 170 milioane de euro poate genera un efect multiplicator de până la 1,3 miliarde de euro în economiile locale, conform studiilor din Franța și Germania. Dacă cei circa 300.000 de prosumatori din România vor integra energie în comunități, nivelul de autoconsum ar crește cu minim 30%, aducând beneficii anuale directe de până la 175 milioane de euro.
Confirmarea finanțării private și alternative de suport
Participanții la conferință au confirmat că proiectele de comunități pot fi finanțate și de sectorul privat. Reprezentanții bancari au explicat că structurile de finanțare pot combina granturi europene, credite bancare și contribuții proprii, pentru perioade extinse.
Valentina Neagoe, ProCredit Bank, a menționat că banca oferă finanțare de 100% pentru proiecte fotovoltaice de mari dimensiuni, pe termen de până la 15 ani. În plus, susține proiecte fără garanții suplimentare, cu credite pentru investiții și TVA integral finanțat.
Dan Stănică, TBI Bank, a anunțat că finanțează investiții de circa 14 milioane de euro în sectorul energetic și agreează credite fără garanții pentru IMM-uri, până la 50.000 de euro, beneficiare fiind și cele private, cu aprobare rapidă și decontare eficientă.
Implicarea companiilor precum Greenvolt Next, care implementază deja modele de comunități în Portugalia, confirmă disponibilitatea replicării în România, odată clarificat cadrul legislativ.
Aspecte tehnice și managementul proiectelor de energie comunitară
Reprezentanții industriei au accentuat faptul că succesul proiectelor depinde de modul de proiectare și operare. Controlul fluxurilor și managementul energetic integrat sunt esențiale pentru eficiență.
Laurențiu Brumaru de la PPC Energie a explicat că ecosistemele complexe trebuie gestionate inteligent pentru a aduce producția și stocarea mai aproape de consum. Exemplele din studii de fezabilitate arată că soluții integrate, precum pompe de căldură, panouri fotovoltaice și sisteme geotermale în ansambluri rezidențiale, pot reduce consumul cu până la 60%.
Mihai Calcișcă, Darcom Energy, a menționat că automatizarea și monitorizarea producerii de energie permits utilizatorilor să adapteze comportamentul pentru maximizarea autoconsumului, impulsionând schimbarea mentalității și creșterea centralizării surselor regenerabile.
Alin Cocoșilă de la Stratospark a arătat că proiecte similare în România trebuie implementate corect pentru a atinge rezultate concrete, precum economia de 60% realizată într-un bloc rezidențial.
Asigurarea și managementul riscului în proiectele energetice
Pe măsură ce proiectele devin din ce în ce mai complexe, managementul riscului capătă importanță. Comunitățile implică infrastructură distribuită și interconectare, ceea ce necesită asigurări adaptate.
Radu Mustață de la Marsh România a explicat că proiectele energiei regenerabile, inclusiv cele ale comunităților, trebuie să fie parte a unei strategii energetice naționale coerente, pentru reducerea costului energiei și pentru un sistem sustenabil.
Vlad Stoichițescu de la Otto Broker a subliniat importanța implicării unui consultant de risc încă din fazele incipiente, pentru asigurarea unei structuri solide și gestionarea eficientă a riscurilor, mai ales pentru participarea la scheme precum Contractul pentru Diferență, finanțată din Fondul de Modernizare.
Exemplul Valea Jiului și pașii următori
Unul dintre cele mai relevante exemple de proiecte teritoriale este cel al Văii Jiului, în proces de transformare economică post-minerit. Inițiativa este sprijinită de Banca Europeană de Investiții și de Comisia Europeană.
Alexandru Kelemen, din partea Asociației pentru Dezvoltare Teritorială, a explicat că toate cele șase unități administrative implicate au finalizat aproape documentațiile tehnice pentru realizarea proiectului. Acesta are drept scop crearea unei comunități energetice în zonă.
Pentru pasul următor, grupul de lucru dedicat comunităților de energie a fost inițiat în parteneriat cu ALTREAL, pentru a susține colaborarea între finanțatori, furnizori și beneficiari. Platforma tehnologică permite accesul online la informații despre aspectele legislative, financiare și operaționale ale proiectelor.
ALTREAL a fost creat ca o platformă publică pentru simplificarea și transparența procesului de implementare a energiei verzi în România. Ea reunește actorii din industrie pentru a coordona și accelera dezvoltarea proiectelor și a asigura o piață națională matură pentru comunitățile energetice.
Conferința a reunit autorități și reprezentanți din industrie cu obiectivul de a impulsiona crearea unor modele durabile și locale de energie, reducând dependența de resurse externe și promovând independența energetică a României.