**Doctor în medicină avertizează asupra riscurilor tehnologiei asupra creierului uman și propune reguli stricte pentru protejarea tinerilor**
Un neurolog cunoscut atrage atenția asupra efectelor negative ale expunerii excesive la dispozitive electronice și solicită restricții stricte pentru utilizarea telefoanelor mobile și a rețelelor sociale în rândul copiilor, avertizând că acestea pot duce la un declin al funcțiilor cognitive și la creșterea nivelului de anxietate și depresie.
Expunerea la tehnologie și impactul asupra creierului
Dr. Martin Jan Stránský, neurolog cu experiență în SUA și Cehia, afirmă că niciun copil nu ar trebui să aibă telefon mobil înainte de vârsta de 11 ani și nici să fie pe rețele sociale înainte de 16 ani. El explică că expunerea la ecrane împiedică dezvoltarea conexiunilor cerebrale necesare, ceea ce duce la abandonarea acestora de către creier.
Profesorul a condus programe naționale de neuroștiințe și a fost profesor la Universitatea Yale. În prezent, scrie o carte despre evoluția și declinul minții umane, care urmează să fie publicată.
De ce s-a ajuns la declinul intelectual
Stránský explică că, de-a lungul a sute de mii de ani, mintea umană a atins un vârf al dezvoltării sale, prin creșterea lobilor frontali și integrarea progresivă a diferitelor zone ale creierului. În perioada secolului 18-20, s-a înregistrat cea mai mare performanță intelectuală.
Declinul începe însă în ultimele decenii, fiind demonstrat de studii ce evidențiază scăderi în capacitatea de citire, scriere, matematică și rezolvare de probleme, în special între generația părinților și cea a copiilor lor. Creșterea anxietății, depresiei și a sinuciderilor în rândul tinerilor este, de asemenea, legată de acest proces.
Revolta față de tehnologie și efectele ei
Potrivit neurologului, principalul motiv pentru deteriorarea funcțiilor cognitive este utilizarea excesivă a dispozitivelor electronice. O persoană consumă între patru și șapte ore pe zi cu ecrane, pentru activități precum social media și vizionarea videoclipurilor, în timp ce timpul dedicat învățării și interacțiunii umane scade drastic.
El compară această situație cu o „capcană” care oferă dopamină instantanee, dar înlocuiește procesul natural de învățare și dezvoltare neuronală. Creierul se „deformează” ca urmare a acestei dependențe, iar dezvoltarea conexiunilor cerebrale se oprește sau se estompează.
Afectarea creierului copilului și măsuri de protecție
Expunerea la ecrane interferează cu formarea conexiunilor cerebrale, mai ales în cazul copiilor mici. Stránský spune că, la copii, zonele încă în formare nu se leagă suficient, iar cele deja dezvoltate pot începe să se estompeze dacă expunerea la tehnologii continuă.
El recomandă părinților să-și gestioneze activitatea cu copiii, explicând limite și prevenind utilizarea telefonului înainte de vârsta de 11 ani. În cazul rezistenței, sugerează confiscarea dispozitivelor, pentru a proteja copilul de influențe nocive.
Restricții și comparații cu consumul de alcool și țigări
Stránský consideră necesară tratamentul rețelelor sociale ca pe alcool și țigări, adică interzicerea lor comparabil cu substanțele dăunătoare sănătății. El cere ca acestea să fie declarate ilegale, și să fie obligate companiile de social media să implementeze măsuri de protecție, precum verificări ale acordului parental.
Medicul atrage atenția că mulți guvernanți deja discută despre introducerea unor reglementări similar cu cele pentru substanțe nocive și susține că proiecte similare sunt în avans în alte țări, de exemplu în Australia și în statele din SUA.
Riscurile unui „reset” social și consecințele asupra societății
Doctorul Stránský avertizează că dependența de tehnologie și creșterea problemelor de sănătate mintală pot duce la un scenariu „apocaliptic”, în care infrastructura societală ar putea ceda, generând haos.
El vorbește despre un „reset” metaforic, în cazul în care global sistemele moderne vor fi prea mult copleșite și nu vor mai funcționa. În acest context, cunoscutul comentator Thomas Friedman vorbește despre o criză globală în care fenomene mici se combină pentru a crea un dezastru mare.
De ce tehnologia devine o problemă periculoasă
Stránský critică activ utilizarea tehnologiei moderne, în special a inteligenței artificiale, explicând că aceasta poate duce la o „vedere pasivă” asupra informației și la scăderea funcțiilor cognitive. Studiile din ultimii ani evidențiază că utilizarea excesivă a AI, precum ChatGPT, determină reducerea conexiunilor cerebrale, chiar și după întreruperea utilizării.
El afirmă că această dependență a beneficiarilor creează un cerc vicios, în care tehnologia este folosită pentru a obține soluții rapide, în detrimentul gândirii critice.
Risc existențial și perspectiva asupra viitorului
Doctorul avertizează că, dacă dezvoltatorii de inteligență artificială vor continua în același mod, e posibil ca în cele din urmă sistemele AI să devină atât de avansate încât să distrugă omenirea. Aceasta, spune el, ar fi o consecință a externalizării totale a gândirii umane către mașini.
El explică că, în cazul în care inteligența artificială devine „ce își doresc fondatorii”, aceasta ar putea avea efecte catastrofale, întrucât vulnerabilitatea umană depinde în mare măsură de controlul asupra acestor tehnologii.
**În concluzie, doctorul Martin Jan Stránský insistă asupra necesității unor limite clare în utilizarea tehnologiei și avertizează asupra riscurilor pe termen lung pentru sănătatea mentală și pentru societate.**