Americanii și israelienii au lansat o operațiune militară comună împotriva Iranului, denumită „Epic Fury”, după ce au primit ordinul final vineri, 27 februarie, de la președintele Donald Trump. Acțiunile au inclus bombardamente aeriene, lansări de rachete de croazieră și atacuri proportionale asupra infrastructurii iraniene, fiind anunțate ca fiind cele mai ample înregistrate până în prezent.
Detalii despre începutul operațiunii
Generalul Dan Caine, șef al Statului Major Interarme al SUA, a declarat că operațiunea a fost declanșată după ce Comandamentul Central US a primit ordinul la ora 20:38 GMT, vineri. În perioada imediat următoare, forțele americane au efectuat verificări ale bateriilor de apărare aeriană, au repetat procedurile pentru echipajele aeriene și au început deplasarea batalioanelor de atac din portavioane.
Primele acțiuni au vizat bruiajul sistemelor radar și de comunicații iraniene, fiind realizate de Comandamentul Cibernetic și Comandamentul Spațial al SUA. Aceste măsuri au avut scopul de a reduce capacitatea Iranului de a reacționa tactic.
Incidențele care au declanșat atacul
Operațiunea a fost declanșată sâmbătă dimineață, după un „eveniment declanșator” orchestrat de Israel, cu sprijinul comunității de informații a SUA. Conform declarațiilor generalei Caine, Israelul a efectuat un bombardament asupra reședinței de la Teheran a ayatollahului Ali Khamenei.
Aceasta a fost o acțiune surpriză, menită să vizeze o reuniune importantă a oficialilor iranieni, inclusiv Khamenei, despre care se crede că urma să aibă loc. În atac au fost uciși Khamenei, membri ai familiei sale și cel puțin 40 de oficiali participanți la reuniune.
Actele militare specifice și amploarea atacului
Forțele navale americane au lansat primele rachete de croazieră Tomahawk, în timp ce forțele terestre au folosit arme de precizie pentru a lovi ținte din țări din apropiere, identificate ca fiind bazate pe zona Golfului. Nu au fost dezvăluite explicit țările respective, dar se presupune că sunt state cu baze militare americane.
Aeronava de atac, formată din peste o sută de avioane de pe portavioane și baze terestre, a participat la un atac sincronizat. În primele 24 de ore, loviturile au atins peste o mie de ținte, concentrându-se pe infrastructura de comandă, controle, forțele navale, depozitele de rachetă balistică și infrastructurile de informații ale Iranului.
Bombardierele cu rază lungă de acțiune B-2 au efectuat o misiune dus-întors de 37 de ore din SUA, susține generalul Caine. În același timp, Israelul a desfășurat sute de misiuni împotriva unor ținte iraniene și din regiune.
Rezultatele primei faze și reacțiile regionale
Operațiunea a condus la obținerea unei superiorități aeriene asupra Iranului, fiind raportat că s-au lovit toate țintele urmărite. Responsabilii iranieni au fost înlocuiți rapid, iar oficialii de la Teheran nu s-au arătat perturbate de bombardamentele intense.
Conform declarațiilor, Iranul a ripostat cu o serie de atacuri cu rachete și drone asupra Israelului și bazelor americane din țările de pe Golf. Publicațiile occidentale notează că, deși atacurile aeriene au fost puternice, nu au condus încă la schimbarea de putere la Teheran.
Declarația lui Trump și perspectivele războiului
Președintele Donald Trump a afirmat luni, în prima conferință de presă de după declanșarea atacurilor, că această operațiune poate dura mai mult de cinci săptămâni și a justificat-o prin necesitatea neutralizării programelor nucleare și de rachete balistice iraniene. El nu a furnizat doveți concrete în această privință.
Trump a menționat că ofensiva largă asupra Iranului urmează și a sugerat posibilitatea trimiterii de trupe în teren dacă situația o va impune, fără să excludă o intervenție terestră.
Responsabilii iranieni au fost înlocuiți rapid după atacuri, iar protestele antiguvernamentale nu au avut loc, Iranul continuând să riposteze cu atacuri cu drone și rachete asupra țintelor din Golf și Israel.
Analiștii consideră că acțiunile aeriene pot fi insuficiente pentru schimbarea regimului de la Teheran fără o intervenție terestră.