V-ați întrebat vreodată câte probleme legale pot apărea în construcții și achiziții publice? Câte dispute sunt generate de contractele din aceste domenii și ajung în instanțele de judecată din România și străinătate? De ce unii constructori întârzîază, de ce unele lucrări au defecte ascunse, de ce multe proiecte de infrastructură întâmpină întârzieri sau chiar rezilieri?
Unul dintre avocații specializați în dreptul construcțiilor, Eugen Sârbu, a reprezentat cu succes, în ultimii zece ani, numeroase companii și clienți importanți din România și în fața Curților de arbitraj internaționale, inclusiv în Elveția, Anglia, Austria, Spania și Franța. Date fiind problemele actuale, necesitatea unei analize aprofundate a acestor dispute a condus la un interviu acordat de dl. Sârbu pentru Gândul Exclusiv.
În cadrul interviului, avocatul Eugen Sârbu dezvăluie cauzele principale ale litigiilor din domeniul construcțiilor și achizițiilor publice, inclusiv aspecte legate de deșeurile de construcții și soluțiile viitoare.
De ce se confruntă orașele cu construcții problematic, trafic îngreunat, proceduri birocratice inutile, lucrări neperformante de utilități și o dezvoltare urbanistică dezordonată? Care sunt soluțiile și cât de mult contribuie simplificarea legislației la rezolvarea acestor probleme? Răspunsurile oferite de specialistul în dreptul construcțiilor sunt esențiale pentru înțelegerea aspectelor ascunse ale litigiilor din acest domeniu.
Lanțul problemelor cauzate de întârzierile în avizare și necesitatea unui Cod al Urbanismului
Urbanismul modern este complex, implicând aspecte de sustenabilitatate. Tendințele demografice influențează dezvoltarea urbană și infrastructura are un impact direct asupra calității vieții cetățenilor, punând în discuție aspecte precum conștientizarea socială și etica profesională în arhitectură.
„Într-adevăr, în România s-a construit mult, dar uneori prost, creându-se o densitate mare în orașe. Litigii în acest domeniu sunt și vor fi probabil, dar sperăm la îmbunătățiri. Majoritatea problemelor au fost legate de haosul urbanistic, probleme legate de autorizații de construire, avizele emise cu întârziere, neconformitatea constructorilor cu cerințele. Întârzierile în avizare creează lanțuri de întârzieri în proiectare și în implementarea întregului proiect.”
Legislația s-a modificat considerabil, iar un proiect de Cod al urbanismului este în curs de elaborare, ce își propune să aducă laolaltă toate reglementările din acest domeniu. Codul ar genera, sperăm, o legislație mai unitară, mai ușor de aplicat și mai eficientă pentru rezolvarea litigiilor.
“Codul obligațiilor în Finlanda are opt pagini”
Sistemul legislativ din România contrastează cu cel din alte țări, generând o multitudine de litigii datorită complexității reglementărilor.
„Legislația noastră se bazează pe modelul francez, cu nenumărate reglementări și modificări. Din experiența mea în arbitrajul internațional am observat cât de bine funcționează sistemele cu legislații sumare și clare, sisteme aplicate constant de-a lungul timpului, unde responsabilitățile și regulile sunt mai ușor de înțeles.”
„De exemplu, Codul Obligațiilor din Finlanda conține doar opt pagini, definind principiile generale pentru activitatea economică. Această legislație simplă, care se aplică constant, permite o mai bună prevedere și predictibilitate.”
„Din păcate, complicațiile legislative pun o povară asupra celor care trebuie să le respecte. Am asistat la situații în care legislația era interpretată diferit și soluțiile obținute erau diferite de intențiile legislative”.
În achiziții publice, ”au fost decizii ale Curții Constituționale care au creat mai multe confuzii decât clarificări”
Referitor la influența Curții Constituționale asupra soluționării litigiilor din achizițiile publice, specialistul observă decizii care au creat mai multe dificultăți decât simplificări:
„Interpretăm legile și deciziile Curții Constituționale. Dacă o normă este declarată neconstituțională, aplicarea sa este suspendată.
Legislativ, este necesară adoptarea unei noi legi pentru a înlocui norma declarată neconstituțională. Această întârziere creează un vid legislativ, afectând predictibilitatea.”
”Există cazuri unde au apărut confuzii în implementarea deciziilor Curții Constituționale, complicând procedura soluționării unor situații.”
…și etica profesională a arhitecților
Aspectele etice ale practicii arhitecților în România sunt analizate critic de dl. Sârbu.
„Am intâlnit, desigur, arhitecți și ingineri responsabili, preocupați de dezvoltarea urbană. Dar am întâlnit și cazuri în care normele referitoare la monumente istorice sau zone protejate nu au fost respectate.”
”Un exemplu este litigiul legat de noua clădire a Academiei de Studii Economice, unde s-au pus în discuție atât autorizațiile de construire, cât și interesul educațional.
„Am avut sarcina de a proteja interesul investițional, în același timp, de a menține echilibrul cu protecția monumentelor istorice. Litigiul s-a rezolvat prin aplicarea unor prevederi procedurale, ținând cont de termenele legale.”
Alte probleme derivă din activitatea de cadastru la nivelul administrației locale.
„Există întârziere la analiza documentelor, verificări superficiale și o posibilă deprofesionalizare la nivelul funcționarilor publici.”
Influența politicului asupra proiectelor de infrastructură
Avocatul Sârbu analizează influența factorilor politici asupra proiectelor.
„Continuitatea proiectelor este o problemă; se încep multe, se finalizează puține. Am întâlnit cazuri în care schimbările politice au afectat finanțarea și implementarea proiectelor.”
“Schimbările politice crează blocaje în implementarea proiectelor și uneori duc la abandonarea unor proiecte finanțate.”
”Alte țări au o viziune mai lungă asupra proiectelor, asigurând continuitatea investițiilor chiar și la schimbarea guvernului.”
”Abandonarea proiectelor are urmări nedorite asupra bugetului de stat și firmele implicate.”