România traversează o perioadă dificilă economic, după ani de creștere rapidă și dinamică, fiind acum afectată de recesiune, dezechilibre bugetare și creșteri ale costurilor, transmite Bloomberg. Consecințele se resimt atât asupra firmelor, cât și asupra populației.
Impactul asupra sectorului horeca
Un exemplu este Adrian Selăreanu, proprietar al unui restaurant din București, care a declarat pentru agenție că economisirea nu a fost suficientă pentru a face față crizei. Restaurantul său, activ de 15 ani, va fi închis, din cauza facturilor în creștere, a taxelor majorate și a scăderii numărului de clienți.
Selăreanu a informat că a fost nevoit să modifice mai multe aspecte ale afacerii, inclusiv să schimbe furnizorii, să reducă personalul și să servească singur clienții alături de soție. Cu toate acestea, aceste măsuri nu au fost suficiente pentru a suporta presiunea economică.
Declinul cererii interne și efectele economice
Creșterea prețurilor la energie, a taxelor și scăderea numărului de clienți afectează în principal sectorul serviciilor și comerțului. Potrivit datelor, în luna ianuarie, peste 5.000 de firme au fost închise, suspendate sau au intrat în insolvență, pe baza unei analize a firmei de consultanță Sierra Quadrant.
Retailerul francez Carrefour, prezent pe piața românească din 1998, a decis să vândă operațiunile locale, în condițiile în care compania a raportat anul trecut o pierdere netă de 21 de milioane de euro pentru divizia din România.
Contextul economic și situația bugetară
România, care în urmă cu câțiva ani rivaliza cu Polonia pentru cel mai dinamic ritm de creștere din Europa de Est, se află acum în fața unor probleme fiscale și economice majore, inclusiv cele generate de politici fiscale generoase din perioadele anterioare. Acestea au contribuit la un deficit bugetar și comercial ridicat, precum și la creșterea inflației.
În prezent, țara are cele mai mari deficite bugetar și comercial din Uniunea Europeană și se confruntă cu cele mai ridicate rate ale inflației din regiune. Costurile de împrumut sunt comparabile cu cele ale Ungariei, iar randamentul titlurilor de stat în dolari, în special cele scadente în 2053, a crescut cu 17 puncte de bază, atingând 6,61% după un minim de 4,9% în ultimele două ani.
Dezbaterile politice sunt în desfășurare pentru adoptarea unui buget care să reducă deficitul, în contextul unei alianțe fragil formulate din patru partide cu viziuni divergente. La finalul anului trecut, indicatorii arată că economia a înregistrat o contracție de 400 de miliarde de dolari pentru al doilea trimestru consecutiv.
Realitatea firmelor și sectorul privat
Sectorul serviciilor și cel al consumului sunt cele mai afectate. Conform datelor, în ianuarie, cel puțin 5.000 de firme au fost închise, suspendate sau intrate în insolvență, majoritatea fiind orientate către consumatori, precum restaurante și alte afaceri din domeniu.
Exemplul restaurantului lui Selăreanu evidențiază dificultățile create de costurile în creștere. Proprietarul se pregătește să își reprofileze activitatea și să treacă în domeniul construcțiilor, un sector pe care l-a părăsit în urmă cu un deceniu.
Schimbări în modelul de creștere economică
De la aderarea la Uniunea Europeană în 2007, produsul intern brut pe cap de locuitor a crescut de patru ori, impulsionat de creșterea salariilor și reducerile de taxe, balansând pe un model dependent de consum.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, afirmă că guvernul lucrează pentru a restructura acest model, plasând accentul pe investitii publice, programate să atingă o sumă record de 100 de miliarde de lei, finanțate în mare parte din fonduri europene, în condițiile în care absorbția fondurilor devine critică.
Provocările politice și economice
Guvernul mustează în fața unui deficit bugetar ce a trecut de 9% din PIB pentru 2024, într-un context de negocieri între partidele aflate la guvernare, cu diferențe de viziune economică. Obiectivul principal este reducerea cheltuielilor și menținerea stabilității fiscale.
Deși taxele pe consum și accizele au fost majorate pentru a diminua deficitul, măsurile de austeritate, inclusiv reducerea beneficiilor sociale și eliminarea unor scutiri fiscale, provoacă tensiuni politice și sociale.
În același timp, partidele de extremă dreaptă câștigă în sondaje pe fondul nemulțumirilor economice generate de politica fiscală și socială.
Perspectiva sectorului industrial și a investițiilor
Industria auto reprezintă un exemplu în această evoluție. marca Dacia, simbol al exporturilor românești, a reușit să-și mențină creșterea vânzărilor în Europa în anul anterior, însă două modele electrice și hibride accesibile vor fi produse în Turcia, nu în România.
Pentru antreprenorii afectați de scăderea cererii, adaptarea devine o necesitate. Proprietarul restaurantului de burgeri și pizza din București intenționează să revină în domeniul construcțiilor, sector în care a activat anterior, sperând într-o revenire economică.
Sursa foto: Dreamstime.com