Uniunea Europeană pierde teren în domeniul inovației, fiind depășită de Asia și Statele Unite, în special în ceea ce privește numărul de patente înregistrate și poziționarea în topurile globale ale inovării. Birocrația excesivă și reglementările stricte sunt identificate ca factori principali care împiedică creșterea și dezvoltarea startup-urilor, precum și menținerea companiilor deja consacrate în Europa.
Declinul inovației și impactul birocrației în UE
Topurile mondiale indică o absență aproape totală a Europei în topurile celor mai importante 1.000 de patente. Țările din Asia, precum China, Coreea de Sud și Taiwan, precum și Statele Unite, domină domeniul invențiilor și inovării tehnologice. Europa se află în spate, în ciuda existenței unor companii inovative și a unor antreprenori talentați, care preferă să își dezvolte afacerile în alte regiuni.
Lectorul universitar Christian Năsulea atribuie această situație birocrației excesive, care stimulează costurile și creează bariere pentru intrarea pe piață. Potrivit acestuia, companiile noi trebuie să cheltuiască sute de mii de euro pentru a respecta reglementările înainte de a putea opera efectiv.
Barierele create de suprareglementare
Birocrația în UE afectează economia prin trei mari obstacole. Prima este bariera de intrare în piață, deoarece firmele nou-înființate trebuie să suporte costuri semnificative pentru conformitate, înainte de a-și putea începe activitatea. A doua barieră este reprezentată de creșterea costurilor, resursele fiind direcționate dinspre inovație spre administrare și conformitate procedurală. A treia problemă vizează asimetria dintre companiile mari și startupuri, firmelor din urmă fiindu-le mai greu să facă față reglementărilor costisitoare.
Christian Năsulea explică că reglementările menite să stimuleze competiția, precum Digital Services Act, Digital Markets Act și AI Act, în realitate cresc povara financiară pentru companii. Costurile pentru intrarea pe piață sunt anticipate a fi de sute de mii de euro, iar firmele mici se confruntă cu incertitudini juridice cu privire la clasificarile riscurilor, ceea ce limitează accesul la capital de risc și investiții în inovare în Europa, comparativ cu Statele Unite.
Impactul acestor reglementări asupra mediului de afaceri
Năsulea subliniază că aceste reglementări generează costuri ridicate și creează incertitudini legale pentru companiile active în domenii precum AI. În timp ce în SUA există o abordare mai flexibilă, cu accent pe supraveghere continuă post-intrare pe piață, Europa adoptă o politică centrată pe reguli de intrare stricte, ceea ce limitează volumul de capital de risc disponibil.
În discursul său, menționează că aceste măsuri elimină unele oportunități de creștere pentru companii, reducând competitivitatea europeană în domeniul tehnologic și inovativ.
Situația în România
În contextul României, impactul birocrației excesive asupra mediului de afaceri este de asemenea semnificativ. Năsulea evidențiază trei canale prin care această fenomen îngreunează progresul inovației. Deși România dispune de un sector IT puternic, cu oameni calificați, costuri competitive și un ecosistem de startup-uri în creștere, antreprenorii se confruntă cu reguli atât europene, cât și naționale.
Legislația europeană complexă și birocrația locală contribuie la faptul că România devine mai mult un exportator de talente decât un hub regional pentru inovație și dezvoltare tehnologică. Acest lucru limitează potențialul economic și face ca resursele să fie direcționate mai mult spre conformitate birocratică decât spre inovare și investiții.
Data și circumstanțele exacte ale prezentării lui Christian Năsulea nu sunt precizate în informațiile disponibile.