Ucraina solicită un plan de rezervă și ajutor financiar din partea Europei pentru a face față impactului conflictului cu Rusia, în contextul blocajului creat de Ungaria în transferul fondurilor europene. Într-un interviu pentru publicația germano-americană Politico, președintele Volodimir Zelenski a făcut apel la solidaritatea europeană, subliniind că sprijinul financiar este esențial pentru menținerea capacității de apărare a Ucrainei.
Declarații ale lui Zelenski despre sprijinul european și poziția Ungariei
Zelenski a afirmat că Ucraina are nevoie de un plan de rezervă („Plan B”) pentru situația în care fondurile europene nu vor fi deblocare prompt. El a indicat că, dacă Europa nu va oferi ajutorul promis, Ucraina va trebui să rețină această contribuție până la deblocarea fondurilor, estimând că reparațiile conductei Drujba ar dura de la o lună și jumătate până la șase luni.
Președintele ucrainean a criticat tensiunile cu Ungaria, acuzând oficiali maghiari că blochează fondurile și facilitează șantajul. Zelenski a susținut că conflictul actual nu este doar între Ucraina și Ungaria, ci între Europa și Ungaria, pe motiv că premierul Viktor Orban ar fi de partea Rusiei și împiedică tranzitul de arme și fonduri către Ucraina.
Blocajul conductei Drujba și implicațiile sale
Tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba a fost sistat pe 27 ianuarie, în contextul unui presupus atac cu drone al Rusiei, Ucraina afirmând însă că reparațiile necesită timp. Tik din partea Ungariei și Slovaciei susțin că Ucraina menține conductele blocate, acuzând-o de șantaj pentru refuzul de a sprijini Kievul în războiul cu Rusia și pentru opoziția față de aderarea Ucrainei la UE.
Zelenski a spus că Ucraina poate repara conducta în circa o lună și jumătate dacă primește fondurile europene, precizând că durata reparațiilor poate fi extinsă până la șase luni dacă este necesară reconstrucția rezervoarelor și instalatiilor. El a întrebat retoric de ce ar trebui să repara conducta, având în vedere că, afirmă el, Rusia a fost cea care a avariat-o.
Reparațiile sunt considerate esențiale pentru redeschiderea conductei și reluarea fluxului de petrol rusesc spre Europa. Zelenski a menționat că, pentru a primi cele 90 de miliarde de euro promise Ucrainei din fonduri UE, ţara trebuie să repare acest infrastructură critică, chiar dacă aceasta a fost avariată de Rusia.
Suma de 90 de miliarde de euro și condițiile de acord
Din totalul de 90 de miliarde de euro, o treime este destinată acoperirii deficitului bugetar al Ucrainei, iar două treimi vor fi folosite pentru achiziția de arme. Suma este acordată în formă de împrumut, pe care Ucraina trebuie să îl ramburseze doar dacă Rusia plătește pentru reparațiile necesare, într-o perspectivă de război de durată.
Integrarea fondurilor depinde de deblocarea fondurilor europene, iar în cazul în care Ungaria menține veto-ul, președinta CE, Ursula von der Leyen, a promis că se vor găsi soluții pentru a asigura finanțarea Ucrainei.
Negocieri între Ucraina și Rusia
A treia rundă de negocieri între Ucraina și Rusia, mediată de Statele Unite, a avut loc pe 17 și 18 februarie la Geneva și s-a încheiat fără progrese semnificative. Discuțiile au fost tensionate, Rusia insistând asupra cedării complete a teritoriului din Donbas, inclusiv a unei părți din Donețk și Lugansk.
Zelenski a refuzat să accepte cedări teritoriale fără a le valida prin referendum. El a reafirmat faptul că nu intenționează să cedeze teritorial și că orice decizie trebuie să fie consultată public, pentru a nu da curs unei cedări de teritoriu pe care o consideră inacceptabilă.
Președintele ucrainean a reiterat că îi respinge pe Rusia și președintele Vladimir Putin, afirmând că există o ură reciprocă, iar el solicită intervenția mai fermă a președintelui american Donald Trump pentru a exercita presiuni asupra Rusiei. Trump a propus o nouă rundă de negocieri între Rusia și Ucraina pentru săptămâna următoare, cu medierea SUA.
Contextul negocierilor și pozițiile internaționale
Discuțiile anterioare, inclusiv cea de la Geneva, au vizat mai ales schimburi de prizonieri și verificarea încetării focului, dar fără rezultate tangibile. Rusia a respins cererile Ucrainei privind cedarea totală a teritoriului din Donbas, insistând că Ucraina trebuie să cedeze o parte din această zonă, deși anumite teritorii au fost deja consolidate în controlul Rusiei.
Zelenski continuă să afirme că orice cedare trebuie supusă unui referendum și să respingă cedarea de teritoriu fără consens popular. Între timp, conflictul a intrat în a doua jumătate a anului al doilea de război, cu negocieri fără progrese și tensiuni persistente între părți.