Guvernul României a publicat în transparență decizională Strategia Națională privind Imigrația pentru perioada 2026-2030, document ce stabilește direcțiile esențiale pentru gestionarea fenomenului migraționist, în concordanță cu politicile europene în domeniu. Analiza oferă informații despre implicațiile migrației forței de muncă și tendințele legate de migrația ilegală, precum și măsuri pentru securizarea frontierelor.
Migrația mascată și implicările sale
Strategia evidențiază o creștere semnificativă a cazurilor de migrație mascată, adică intrarea legală pentru muncă sau studii, urmată de nerespectarea scopului inițial al călătoriei sau depistarea cu ședere ilegală. În anul 2024, 52,6% dintre depistările privind șederea ilegală vizează persoane pentru care fusese emis un aviz de angajare între 2020 și 2024.
Până în prezent, în 2024, 30,4% dintre cererile de azil depuse se referă la străini care aveau emis cel puțin un aviz de angajare în aceeași perioadă. Aceste cifre indică o corelație directă între migrația pentru muncă și azil.
Creșterea contingentului de lucrători străini pe piața muncii
Numărul lucrătorilor străini admişi legal a crescut de la 5.500 în 2014 la 30.000 în 2019. În perioada 2022-2025, contingentul stabilizat a fost de 100.000 de persoane anual, reflectând o creștere accelerată din 2019.
La finalul anului 2025, peste 148.000 de cetățeni străini aveau permise de ședere pentru muncă, cu aproape 48% mai mult comparativ cu finalul anului 2024 și aproape dublu față de 2023, conform datelor Inspectoratului General pentru Imigrări.
Guvernul a aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini pentru anul 2026, pentru a acoperi deficitul de personal din mai multe domenii. Hotărârea a fost oficializată prin HG nr. 1169/2025, în vigoare din 31 decembrie 2025.
Contingentul total de muncitori extracomunitari permite aducerea anuală a maxim 100.000 de persoane, un mecanism stabilit pentru a gestiona absorția forței de muncă și a calificațile disponibile pe piața locală.
Contextul și motivele din spatele migrației legală și ilegală
România optează pentru gestionarea contingentului de lucrători străini în funcție de nevoile de pe piața muncii, însă motivele refuzului acestora și ale migrării ilegale sunt multiple. Lipsa de venituri atractive, distanța față de locurile de muncă, volumul mare de muncă și perspectivele limitate de promovare contribuie la preferința românilor pentru ocuparea posturilor vacante.
Migrația ilegală reprezintă o provocare majoră, cu 18.396 cetățeni străini depistați în 2024 în timp ce intrau ilegal în țară. Din acest total, peste 14.800 erau ucraineni solicitând protecție.
De asemenea, 2.389 cetățeni străini au fost depistați încercând să iasă ilegal din România, în special la frontiera cu Ungaria. Multe dintre aceste tentative sunt organizate în grupuri, cu sprijinul traficanților de migranți.
Traficul de migranți și rutele migratorii
Autorii strategiei subliniază că rutele de trafic sunt active, cu indicii de influență în decizie mercenari sau grupări infracționale. Statele din sudul și sud-estul Europei se confruntă cu presiune migratorie pe ruta Balcanilor de Vest și pe traseul Turcia – Bulgaria.
La nivel național, polițiștii de frontieră au descoperit peste 351 de cetățeni implicați în traficul de migranți, precum și persoane care ofereau sprijin pentru trecerea ilegală a frontierei. Imigranți provin în principal din Ucraina, Siria, Irak, Nepal, Bangladesh, Turcia, Etiopia, Sri Lanka, Pakistan, India, conform Strategiei Naționale privind Imigrația 2026-2030.
În 2024, presiunea migratorie la frontiera cu Serbia s-a diminuat cu peste 60%, odată cu intensificarea măsurilor de securizare, precum și colaborarea cu autoritățile sârbe. Această scădere s-a remarcat în condițiile în care presiunea migraționistă în regiunea Balcanilor de Vest a crescut în general, dar România a reușit să reducă astfel fluxurile ilegale.
Securitate și cooperare în contextul aderării la Spațiul Schengen
După aderarea deplină la Spațiul Schengen, sunt anticipate riscuri pentru securitatea internă, în special în domeniul controlului frontierelor. Crește necesitatea consolidării cooperării între autorități și intensificarea măsurilor de control transfrontalier.
Autorii strategiei avertizează că lipsa controalelor stricte poate permite intrarea pe teritoriul României a unor persoane cu potențial infracțional sau migratoriu ilegal, precum și deplasarea facilitată a acestora în alte state membre ale UE.
Se propune implementarea unor măsuri compensatorii pentru a contracara aceste riscuri, cu prioritate pentru combaterea migrației ilegale și infracționalității transfrontaliere, în contextul creșterii fluxurilor de călători provenind din statele vecine.